Taxă pe casele de marcat cu autoservire. Motivul pentru care un oraș european a luat această decizie
Această măsură, care vizează creșterea veniturilor orașului și protejarea aparentă a locurilor de muncă locale, a atras critici vehemente din partea Comeos, federația belgiană de comerț și servicii, care a descris -o drept „punitivă și contraproductivă”.
Potrivit consilierului local pentru finanțe, Carine Clotuche, taxa are un dublu obiectiv: se preconizează că va genera 77.000 de euro anual din aproximativ 150 de case de marcat automate și va asigura protecție socială pentru întreprinderile mici și locuri de muncă.
Clotuche a susținut că aceste case de marcat automate îi înlocuiesc pe lucrătorii umani și a adăugat: „Când există case de marcat automate, acestea înlocuiesc o persoană”, iar taxa ar sprijini întreprinderile mai mici care nu pot investi în astfel de tehnologii.
Cu toate acestea, Comeos – reprezentată de CEO-ul Pascal De Greef și de directoarea Valoniei, Lora Nivesse – a respins aceste afirmații. Asociația a afirmat că aceste case de marcat cu autoservire nu duc la pierderi de locuri de muncă, ci, dimpotrivă, mută rolurile angajaților către sarcini mai calitative, cum ar fi serviciul clienți și managementul magazinului.
„Casele de marcat cu autoservire nu au cauzat pierderi de locuri de muncă – cifrele noastre arată clar acest lucru”, a adăugat Nivesse.
De Greef a adăugat că taxa este o „sancțiune deghizată împotriva inovației și digitalizării”, creând un dezavantaj concurențial nedrept pentru magazinele fizice, în comparație cu comercianții digitali neimpozați.
Sectorul comerțului cu amănuntul, care se confruntă deja cu inflația, lipsa de personal și concurența internațională, se simte vizat de ceea ce consideră a fi încă o povară. Liège percepe deja mai multe taxe asupra unităților comerciale, inclusiv cele pe spațiile comerciale, publicitate și parcare.
Nu este prima dată când o municipalitate belgiană a încercat o astfel de taxă. În 2022, Molenbeek a luat în considerare o taxă mult mai mare, de 5.600 de euro per casă de marcat, dar măsura a fost suspendată de guvernul de la Bruxelles pentru că era contrară tranziției digitale și nu avea un impact dovedit asupra ocupării forței de muncă.