Dan Dungaciu despre retragerea trupelor americane: Administrația americană a anunțat de multă vreme

Analistul a subliniat că această decizie era previzibilă și că administrația Trump a transmis încă din primul mandat intenția de a-și redefini prioritățile strategice.

„Administrația americană a anunțat de multă vreme, dacă vreți, chiar în primul mandat a lui Donald Trump, dar cu siguranță mai apăsat în al doilea mandat a lui Donald Trump, că perspectiva de securitate a Americii va fi alta. Înseamnă că trebuie să fim cu toți avertizați că, inclusiv, instituții de securitate sau perspective de securitate specifice Războiului Rece, care a trecut, nu vor mai fi valabile astăzi sau nu vor mai fi valabile pentru administrația Trump. Administrația Trump se uită la lume din cu totul și tot o altă perspectivă. Donald Trump, în discursului de politica externă din 2016, înainte de a ajunge președinte, a spus foarte limpede cam ce-l interesează în termen de securitate și chiar acolo spunea foarte clar că vrea să aibă o discuție cu China și cu Federația Rusă. Deci lucruri care nu rimau foarte bine cu perspectiva de securitate a războiului reci. Și lucrurile acestea au început să fie puse în aplicare, mai greu în primul mandat Trump, dar cu siguranță mai rapid în al doilea mandat”.

El a reamintit că prezența militară suplimentară a SUA în Europa de Est, decisă de administrația Biden după invazia Rusiei în Ucraina, a fost una temporară.

„Încă din primăvară și Pentagonul și oficialii americani ne-au anunțat că vor fi retrași cel puțin 10.000 de soldați din estul Europei. De fapt, dintre cei 20.000 care au fost trimiși pe teren de președintele Biden ca urmare a invaziei Federației Rusă în Ucraina. Deci era clar că prezența acestora este una temporară, nimeni nu a vorbit de prezența lor permanentă și din această perspectivă sunt mult mai ușor de retras și tehnic. Deci toată lamentația asta pe care o vedem în spațiu public ar fi trebuit mai degrabă să fie dublată de un proiect de securitate la nivel național, la nivel european, ca să compenseze o chestiune pe care, încă o dată spun, o știam cel puțin de un an de zile”.

Dungaciu consideră însă că adevărata problemă este lipsa unei strategii europene de apărare care să compenseze dezangajarea parțială a SUA.

„Soluția europenilor este să se construiască o, nu știm încă ce, o configurație de securitate axată mai degrabă pe Europa și mai puțin pe NATO. Asta este, de fapt, marea problemă și mare semn de întrebare. De ce am trecut de la narațiunea niciun inch din teritoriul NATO nu va fi invadat sau afectat de Rusia, la narațiunea niciun inch din teritoriul Uniunii Europene nu va fi atacat sau afectat de Rusia. Deci, când ne-am trezit în fața acestei atitudini a administrației americane, Bruxelles a găsit de cuviință să renunțe, să pune între paranteze NATO și să vină cu o altă construcție de securitate. Și vorbim astăzi despre protecția Uniunii Europene, de faptul că Rusia poate să atace Uniunea Europeană și frontierele europene, în loc să spunem că Rusia ar putea să atace frontierele NATO. Faptul că noi am schimbat această narațiune arată o schimbare politică majoră. Am sentimentul uneori că Bruxellul a profitat de această viziune a administrației americane ca să scape cât mai tare, inclusiv NATO, și să încerce să-și construiască ca proiect politic o entitate de securitate despre care nu știm dacă am date mare lucru, dar pe care o finanțează și care vrea să pivoteze în jurul Bruxelului sau Uniunii Europene. Deci, întrebarea fundamentală pe care trebuie să ne opunem acum, în condițiile în care America este mai puțin interesată de spațiul european, de flancul estic, că Rusia nu mai este o amenințare de securitate pentru America. Care e soluția pe care Bucureștiul și-o asumă? Mergem mai departe cu NATO, finanțăm 5% și încercăm să compensezi lipsa de angajament a Statelor Unite, dar în cadrul NATO, sau inventăm un alt cadru de securitate despre care nu știm exact cum va arăta și care va fi centrat pe un European și-l finanțăm în plus?”.

Despre relația bilaterală cu Statele Unite, Dungaciu a afirmat: „Politic, noi nu avem o relație cu Statele Unite și încercăm administrativ, instituțional, adică prin diverse grupări de lobby, prin diverse grupări administrative, prin diverse instituții de tip servicii de informație sau lobby din complexul militar industrial sau diverse instanțe care au avantaje financiare în România și prin ele poate fi accesată administrația americană. Deci prin aceste canale care nu sunt preponderent politice se încearcă introducerea și crearea unor întâlniri politice care, din punct de vedere politic, sunt nu foarte relevante. Cum s-a văzut de fapt și pe cazul întâlnirii cu Secretarul de Stat american, cu domnul Marco Rubio, care a fost la un nivel protocolar de tip zero. Dar se creează aceste întâlniri care sunt foarte bune mai degrabă pentru propaganda politică din România decât pentru construcția unor relații solide și eficiente pentru că relația politică nu e puternică. De aici și ambiguitatea sau dificultatea de a preconiza o eventuală întâlnire la nivel prezidențial, pentru că nici ea nu va fi politică, dacă va fi să fie și va fi organizată tot prin aceste mecanisme care țin de servicii de securitate, conexiuni între ele, lobby-uri, diverse asociații, etc. diverse servicii bilaterale care se fac și care până la urmă ar putea să deschidă o ușă instituțională pentru 5, 10, 15 minute la Washington. Deci, politic, noi nu stăm bine. Incomparabil mai prost decât stă de pildă Polonia în acest moment. Nu înseamnă că relația politică este decisivă, dar evident că ajută”.

Analistul a remarcat și o tendință de repoziționare a României către proiectul european de apărare.

„E o decizie politică pe care Bucureștiul a făcut-o. Această decizie de a muta accentul către Uniunea Europeană nu e, evident, o decizie foarte favorabilă unui partener strategic cu Statele Unite. Noi am ales un partener strategic cu Europa, nu știu exact cu cine din Europa, în special cu Franța, dar am ales acest partener strategic nu mai este cu americani, este cu europeni, în particular cu Franța. E o decizie care a fost asumată politic la București, este o decizie pe care cred că o vom vedea dacă ar fi onești oamenii politici, ar trebui să o vedem și în strategia de apărare a țării, pentru că noi într-acolo ne ducem. Nu e foarte clar, după mine este extrem de riscant că având la frontieră un război să încerci să construiești noi configurații de securitate despre care nu știi foarte multe, ce înseamnă armată europeană, cine o controlează, ce centre de comandă ai și așa mai departe”.

„Lumea pivota în jurul Oceanului Atlantic. Astăzi Oceanul Atlantic devine tot mai mic, lumea occidentală devine tot mai mică. Apar actori mari pe scenă, China este cel mai important dintre ele, americanii vorbeau de China și de Federația Rusă, chiar dacă la distanță mare față de China, deci trebuie să-ți regândești prioritățile. Americanii au spus foarte clar că prioritățile lor sunt mai în degrabă Asia și Orientul Mijlociu, pentru că Europa este o entitate care nici economic, nici politic, nici securitar nu prezintă prea mare interes. Există un dispreț la Casa Albă față de Europa, adică un dispreț apropo de capabilitățile unei europenele din toate punctele de vedere. Că sunt economice, că sunt securitare, că sunt politici. Și nu mai există la Casa Albă, din păcate, pentru noi, oameni care să aibă conștiința europeană foarte vie. Biden a fost simplu ultimul politician din vremea războiului rece, pentru care relația principală a Americii trebuia să fie cu Statele Unite. Deci se schimbă nu doar lumea geografică de securitate, a lumii se schimbă și modul în care administrația americană privește Europa”, a mai spus Dan Dungaciu.

România şi Aliaţii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, transmite miercuri Ministerul Apărării Naţionale, care anunţă că mai puțin de o mie de soldaţi americani vor rămâne în țara noastră.