Mircea Geoană, fost secretar adjunct al NATO: „Reducerea prezenței militare americane la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă o surpriză”

Mircea Geoană, fost secretar adjunct al NATO: „Reducerea prezenței militare americane la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă o surpriză”

Mircea Geoană a precizat într-o postare pe Facebook că „în Europa, prezența militară americană va fi redusă, însă nu drastic. Acest nou aranjament survine după un Summit NATO de succes organnizat la Haga și nu va pune în pericol executabilitatea planurilor de apărare și descurajare ale NATO. Gradual, negociat și în spirit de alianță, se încurajează o relație transatlantică mai echilibrată ,cu rol mai important al aliaților europeni în asigurarea securității noastre colective. Riscul decuplării SUA de securitatea Europei a fost depășit”.

Fostul adjunct NATO spune că reducerea prezenței militare americane la baza Mihail Kogălniceanu nu reprezintă o surpriză. Această decizie vine ca rezultat al unei analize financiare, strategice și politice, inclusiv la nivelul relației politice bilaterale.

„Modelul rotațional practicat în România este mai costisitor decât cel bazat pe prezența permanentă a trupelor americane din Polonia sau țările baltice. Strategic, zona Mării Negre face partea din planurile regionale de Sud ale NATO, cuprinzând Marea Neagră și Marea Mediterană. Zona de Nord a Europei (Marea Nordului, Atlanticul de Nord și zona Arctică) a fost prioritizată în Global Posture Review, în contextul parteneriatului strategic fără limite între Federația Rusă și China. SUA așteaptă că aliații din zona noastră să compenseze reducerea prezenței militare americane”, a precizat acesta.

Proiect comun de grad zero pentru România-SUA-NATO

Potrivit afirmațiilor lui Mircea Geoană, retragerea trupelor americane de pe teritoriul României ar putea fi compensată prin prepozitionarea de echipamente, muniție și tehnică militară americană în România, creșterea împărtășirii de intelligence, o nouă arhitectură de apărare antirachetă, sisteme anti-drone, inclusiv subacvatice, și un acces sporit la asset-uri spațiale americane.

De asemenea, chiar și în aceste condiții, „baza Mihail Kogălniceanu trebuie să rămână un proiect comun de grad zero pentru România-SUA-NATO, inclusiv din perspectiva oferirii de garanții de securitate americane pentru Ucraina și pentru proiecția de putere în zona extinsă a Mării Negre și a Orientului Mijlociu. Pe lângă baza de la Deveselu, care va trebui să capete un rol geografic crescut în sistemul antibalistic al NATO, baza aeriană de la Câmpia Turzii va trebui modernizată și adusă la un nivel superior, profitând de rămânerea intactă a contingențelor americane în cele două locații”, a scris fostul adjunct NATO.

În declarația sa de pe Facebook, Geoană a punctat și faptul că grupul de Luptă NATO de la Cincu necesită un rol mai important în noua configurație aliată din România.

„După exercițiul de creștere la nivel de brigadă din luna noiembrie, împreună cu Franța și țările aliate participante, România va trebui să acționeze pentru o prezență extinsă și permanentă la nivel de brigadă, după modelul practicat în țările baltice și Polonia”.

Apel către clasa politică românească

În încheiere, Mircea Geoană a făcut un apel către clasa politică din România, pentru a rezista tentației de a politiza această decizie de retragere a trupelor americane din România.

„După momentul Visa Waiver, această decizie poate fi citită precipitat și în cheia unei răciri a relației bilaterale sau de scădere a relevanței strategice a României în strategia globală a SUA. Indiferent de ce ne vor aduce din punct de vedere politic și electoral anii următori, consensul politic asupra importanței cruciale a relației cu principalul nostru aliat pentru securitatea națională trebuie păstrat. Iar o Generație 2.0 a Parteneriatului Strategic cu SUA trebuie construită neîntârziat. Iar această necesită imaginație, pragmatism, înțelegerea noii paradigme globale și, cel mai important, un spirit regăsit de echipă”.

Administrația Trump se pregătește să retragă mii de militari americani din România, decizie care a alarmat aliații NATO de pe flancul estic al Europei.

Potrivit oficialilor, reducerea, care nu va depăși un batalion, este parte a unei revizuiri strategice a Pentagonului ce redirecționează resursele către Indo-Pacific și emisfera vestică.

Mircea Geoană  s-a retras din funcţia de secretar general adjunct al NATO în septembrie 2024, după un mandat început în 2019. Ulterior, Mark Rutte a numit-o pe Radmila Şekerinska, din Macedonia de Nord, în funcţia de secretar general adjunct al NATO