Altceva cu Adrian Artene | Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, despre riscul de infectare cu Hepatita B în saloane de cosmetică și tatuaje
„Din păcate, în România, foarte multă vreme, nu am testat suficient — mă refer la hepatita C, hepatita B, chiar și la infecția HIV-SIDA — în așa fel încât oamenii au aflat târziu. Prima problemă este că avem o subdiagnosticare pentru hepatita C. Vorbim de anul 2025, când există posibilitatea de a trata și de a duce la vindecare această boală. Atenție, hepatita C se vindecă! Un tratament foarte simplu, pe un interval scurt de timp, rezolvă complet, cu condiția să nu vină pacientul prea târziu, într-un stadiu de ciroză hepatică avansată sau cu un cancer hepatic”, explică dr. Marinescu.
Potrivit specialistului, în jur de jumătate de milion de români au fost sau sunt infectați cu virusul hepatitic C.
„Spun au fost, pentru că mulți dintre ei au fost deja tratați. În România, din fericire, avem tratamentele moderne, aceleași care există și în țările dezvoltate. Tratăm cu brio și rezolvăm, cu condiția să existe un diagnostic la timp, să vină omul la spital și să fie monitorizat. Din păcate, mulți ajung prea târziu — în stadii grave, în terapie intensivă — și se pierd vieți care ar fi putut fi salvate”, a afirmat medicul.
„Este de neacceptat ca în 2025 să mai pierdem oameni din cauza hepatitelor”
Medicul consideră că, în prezent, nu mai există nicio justificare pentru decesele cauzate de hepatită. De asemenea, acesta consider că responsabilitatea trebuie împărțită între cetățeni și autorități.
„Este de neacceptat ca în 2025, o hepatită B — care ar putea fi prevenită prin vaccinare — și o hepatită C (care poate fi tratată și vindecată) să nu fie rezolvate și oamenii să moară din aceste cauze. Este o problemă care ține de întregul sistem, nu doar de pacient. Nu este vina doar a omului care nu vine la timp. Tot sistemul trebuie să gândească altfel: de la medicina primară, care ar trebui să recomande testarea, până la campanii care să ducă mesajul și către categoriile vulnerabile — oamenii cu venituri mici, cei din medii sociale dificile, consumatorii de droguri. Dacă vrem să reducem riscul, trebuie să acționăm acolo unde infecția se transmite cel mai ușor”, afirmă medicul.
„Nu costă mult o trusă personală de manichiură”
Întrebat de Adrian Artene despre posibilele riscuri de infectare în saloanele de înfrumusețare sau frizerii, dr. Marinescu recomandă utilizarea truselor personale și atenție sporită la igienă:
„Trebuie să fim echilibrați. Oamenii merg la tuns, la manichiură, la pedichiură — dar e important să o facă în siguranță. Eu am spus mereu: nu costă mult o trusă personală. Aș merge la salon și aș spune:«‘Vreau să fie trusa mea». Se poate cumpăra orice trusă, dar să fie strict a clientului. Am avut cazuri de transmitere prin instrumente nesterilizate. Nu înseamnă că se întâmplă la fiecare vizită, dar riscul există și trebuie asumat”, explică Marinescu.
Medicul a adăugat că același risc apare și în alte contexte: tatuaje, piercinguri sau consum de droguri.
„Nu spun că riscul este uriaș, dar este un risc real. Iar atunci când vorbim de sănătate publică, fiecare caz contează.”
Accesul la tratament trebuie garantat pentru toți
Dr. Marinescu susține inițiativele legislative care oferă asigurare medicală automată persoanelor diagnosticate cu hepatită B, C sau HIV, indiferent dacă acestea contribuie la sistemul public de sănătate:
„Lumea spune adesea: «De ce să-i tratăm dacă nu sunt asigurați?». Eu spun că avem o mare legătură. Bolile infecțioase se transmit, sunt contagioase, iar dacă vrem să le oprim, trebuie să tratăm toate cazurile. Este un gest de protecție colectivă. Persoana care are hepatită sau infecție HIV trebuie tratată, pentru că altfel va fi rău pentru toată lumea”, este de părere medicul infecționist.
Totuși, medicul amintește că sistemul are nevoie de finanțare corectă:
„Medicina costă enorm. Dacă vorbim de prevenție, de tratamente moderne, de oncologie — toate acestea implică bani mulți. Contribuim prea puțini și, uneori, lumea spune că sunt destui bani la asigurări. Nu e adevărat. Cu cât veniturile cresc și contribuțiile sunt pe măsură, cu atât putem acoperi mai multe servicii medicale esențiale”, a conchis acesta.