Motivul febrei europene a votanților de extremă dreapta: feminismul liberal și insecuritate economică?

În ultimii ani, în contextul european s-a observat o trecere a alegătorilor de la partidele tradiționale către noi formațiuni populiste de extremă dreapta radicală, deoarece aceștia consideră că principalele lor revendicări, precum locurile de muncă și locuințele, nu sunt satisfăcute, potrivit unui studiu prezentat recent, scrie EFE.

Acestea sunt concluziile proiectului UNTWIST, finanțat de Uniunea Europeană și coordonat de Universitatea spaniolă Pablo de Olavide.

Studiul, care face parte din programul Horizon Europe, se bazează pe 18 grupuri de discuții din Spania, Regatul Unit, Germania, Danemarca, Ungaria și Elveția, cu persoane care au votat pentru forțele politice tradiționale și care au optat pentru extrema dreaptă la ultimele alegeri.

Sentiment de „oboseală a emancipării” în rândul femeilor

Coordonatoarea științifică a UNTWIST, Antonia Ruiz, a explicat că această schimbare în vot se datorează „ipotezei pierzătorilor globalizării”, conform căreia o parte a populației – afectată de consecințele acesteia – atribuie responsabilitatea pentru aspectele „negative” ale acestui proces partidelor tradiționale.

Găsim alegători „moderați” care nu au opinii extremiste semnificative și care, în ciuda faptului că fac o evaluare pozitivă a progreselor feminismului liberal, critică tendințele actuale ale acestei mișcări.

Studiul identifică, de asemenea, și un sentiment de „oboseală a emancipării” în rândul femeilor, care reprezintă presiunea pe care o simt din cauza faptului că trebuie să se alăture forței de muncă în condiții precare, fiind în același timp responsabile de îngrijirea copiilor.

Insecuritate economică

În cadrul economiei, bărbații critică „aspru” legislația muncii și relațiile de muncă, în timp ce femeile vorbesc despre insecuritatea economică și cer ore de muncă și condiții salariale mai bune.

Pe de altă parte, atât bărbații, cât și femeile sunt de acord că este „nedrept” ca anumite grupuri sociale să primească ajutoare publice.

„Participanții cred că sistemul politic dominant este de vină pentru situația lor actuală. Vorbim despre un vot mai degrabă expresiv decât instrumental, deoarece vor să pedepsească partidele tradiționale, dar fără a se aștepta ca votul pentru ele să îi readucă într-un trecut mai bun”, potrivit Antoniei Ruiz.

Coordonatoarea proiectului consideră, de asemenea, că partidele tradiționale sunt o parte a problemei, deoarece, în opinia sa, acestea nu reprezintă „adecvat” nevoile sectoarelor vulnerabile ale populației.

Și acest lucru creează o „lacune” pentru partidele emergente de extremă dreapta care pot propune discursuri împotriva drepturilor la egalitate de gen.