Tensiunile dintre SUA și Venezuela, în fața unei desfășurări militare uriașe. Trump: „Știu ce am de făcut”
Deși pretextul oficial declarat de Washington este combaterea traficului de narcotice, surse din media americană sugerează că administrația Trump analizează scenarii care vizează direct guvernul lui Nicolás Maduro și controlul asupra vastelor resurse petroliere ale Venezuelei. Ca răspuns, Caracasul denunță „provocările imperialiste” și a ordonat mobilizarea forțelor sale armate, amplificând astfel tensiunile SUA și Venezuela.
Administrația Trump evaluează opțiuni decisive pentru Venezuela
Conform The New York Times, președintele Donald Trump a fost implicat în ultimele zile în mai multe ședințe la Casa Albă, unde au fost analizate diverse opțiuni pentru a spori presiunea asupra conducerii de la Caracas.
În timp ce discursul public al președintelui american se concentrează pe lupta antidrog, discuțiile private au abordat subiecte strategice, precum viitorul politic al lui Nicolás Maduro și asigurarea accesului Statelor Unite la rezervele de petrol venezuelene. Recent, Trump a respins o propunere de negociere prin care Maduro oferea concesiuni extinse în sectorul petrolier în schimbul renunțării la o posibilă intervenție militară.
Această lipsă de o direcție clară din partea Washingtonului alimentează speculațiile privind o posibilă operațiune de schimbare a regimului, deși secretarul de stat Marco Rubio a asigurat Congresul că „aceasta nu este intenția Casei Albe”.
Operațiunea „Southern Spear”: Cea mai mare desfășurare militară americană în Caraibe din anii ’80
Simultan cu deliberările politice, Washingtonul a asamblat o forță militară impresionantă în regiune.
Piesa centrală a acestei desfășurări navale este USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume. Gruparea de luptă este completată de:
Peste 15.000 de militari;
- Un crucișător, multiple distrugătoare și nave de asalt amfibiu;
- O navă de comandament specializată în apărare antiaeriană;
- Un submarin de atac;
- 10 avioane de vânătoare F-35 staționate în Puerto Rico.
Analiștii militari subliniază că aceasta reprezintă cea mai amplă dislocare de forțe americane în zonă din ultimele patru decenii. Venezuela a reacționat prompt, anunțând o mobilizare generală a trupelor și echipamentelor sale militare.
Reacția Caracasului: Maduro cheamă la „vigilență patriotică”
Președintele Nicolás Maduro a făcut un apel la mobilizarea cetățenilor din șase regiuni estice ale țării, îndemnându-i la „o supraveghere constantă” împotriva a ceea ce a numit „navele imperialiste”.
Într-un gest simbolic, Maduro a interpretat pe scenă piesa „Imagine” a lui John Lennon, transmițând un mesaj pentru „pace” în contextul amenințărilor militare americane.
Maria Corina Machado, o figură proeminentă a opoziției și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a adresat un mesaj tranșant forțelor armate venezuelene: „Renunțați la arme și nu mai urmați ordinele unui regim criminal care este pe punctul de a se prăbuși”.
Machado afirmă că „30 de milioane de venezueleni” se opun lui Maduro și a cerut armatei să se alăture eforturilor de „eliberare a țării”.
Dilema internă a lui Trump: Riscuri politice pe plan american
O intervenție militară de anvergură ar putea genera tensiuni semnificative în interiorul administrației americane. Un pilon central al campaniei de realegere a lui Trump a fost promisiunea de a evita angajarea SUA în noi conflicte internaționale.
Vicepreședintele J.D. Vance și secretarul apărării Pete Hegseth, ambii veterani ai războiului din Irak, și-au exprimat reticența față de o campanie militară de lungă durată.
„Votanții americani nu l-au reales pe Trump pentru a-l vedea implicat într-un război în America Latină”, a avertizat un congresman republican.
Un istoric de eșecuri: Precedentele din 2019 și 2002
Actuala criză nu este prima tentativă a Washingtonului de a influența conducerea de la Caracas. În 2019, administrația Trump a eșuat într-o încercare similară, tensionând și mai mult relațiile dintre SUA și Venezuela. De asemenea, în 2002, o tentativă de lovitură de stat împotriva lui Hugo Chávez, care ar fi avut sprijin american, a avut un deznodământ similar.
Potrivit analiștilor, situația actuală trimite un mesaj implicit și către Columbia vecină, condusă de Gustavo Petro, un cunoscut critic al politicilor Statelor Unite în regiune.