Fosile vechi de 249 de milioane de ani rescriu cronologia evoluției după Marea Extincție
Un studiu recent publicat în revista Science despre un sit fosil din Arctica răstoarnă ipoteze științifice acceptate de mult timp despre viteza cu care viața s-a refăcut după cea mai devastatoare extincție în masă din istoria Pământului, scrie SciTechDaily.
Peste 30.000 de fragmente fosile recuperate din Spitsbergen, o insulă izolată din arhipelagul Svalbard, arată că ecosistemele marine au redevenit complexe mult mai devreme decât susțin manualele, contestând ideea că procesul de refacere ar fi durat aproape opt milioane de ani.
Un „cimitir fosil” arctic dezvăluie explozia timpurie a tetrapodelor marine
Fosilele, analizate după aproape un deceniu de excavări și pregătire, includ dinți, oase și solzi proveniți de la reptile, amfibieni, pești osoși și rechini antici.
Cercetătorii au stabilit că depozitul datează de aproximativ 249 de milioane de ani, la doar trei milioane de ani după extincția de la sfârșitul Permianului, care a eliminat peste 90% din speciile marine.
Densitatea și diversitatea resturilor arată că prădători precum ihtiozaurii și reptilele arhosauromorfe (grup de reptile care include arhosaurii moderni, păsări, crocodili, dinozauri și pterozauri, împreună cu rudele lor dispărute) deveniseră deja actori dominanți în lanțurile trofice reconstruite rapid.
Descoperirea contrazice cronologiile științifice consacrate
Timp de decenii, oamenii de știință au crezut că ecosistemele marine s-au refăcut lent după „marea extincție”, cu o invazie treptată a reptilelor și amfibienilor în mediile oceanice.
Totuși, ansamblul fosil din Spitsbergen arată că o comunitate marină complet dezvoltată a apărut mult mai devreme, sugerând că inovația evolutivă s-a accelerat dramatic după colapsul ecologic global.
De asemenea, fosilele arată că originile reptilelor marine ar putea fi mai vechi decât evenimentul de extincție în sine.
Unul dintre cele mai bogate situri marine descoperite vreodată
Cercetătorii descriu depozitul de pe Spitsbergen drept unul dintre cele mai diversificate ansambluri de vertebrate marine din zorii Erei Dinozaurilor.
Conservarea excepțională oferă o perspectivă rară asupra modului în care ecosistemele marine s-au reconstruit după încălzirea extremă, dezoxigenarea oceanelor și activitatea vulcanică ce au remodelat planeta.
Oamenii de știință afirmă că aceste rezultate rescriu fundamental înțelegerea evoluției timpurii a Triasicului și a formării ecosistemelor marine moderne.