Europa nu testează și nu tratează HIV la timp. Țările din Est au înregistrat cele mai multe cazuri în ultimul an
Potrivit raportului anual de supraveghere HIV SIDA, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a SIDA, care are loc la 1 decembrie, în 2024 au fost diagnosticate 106000 de cazuri de HIV în Regiunea Europeană a OMS, adică 53 de țări din Europa și Asia Centrală, dintre care 54 la sută au fost depistate prea târziu pentru un tratament optim, scrie EFE.
„Europa nu testează și nu tratează HIV la timp. Această deficiență critică în testare, combinată cu un număr în creștere de cazuri nediagnosticate, pune în pericol grav obiectivul pentru 2030 de a elimina SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice”, arată ECDC și Biroul Regional al OMS pentru Europa.
Din acest motiv, cele două instituții de sănătate fac apel la „măsuri urgente” pentru a rutiniza, normaliza și extinde testarea, inclusiv prin creșterea accesului la testele de autodiagnostic și la opțiuni comunitare pentru cei care nu au acces la servicii medicale.
Două din trei cazuri, în estul Europei
Pe regiuni, estul Europei a înregistrat majoritatea cazurilor, 66 la sută, peste statele din vest, 25 la sută, și centru, 10 la sută.
De fapt, dintre cele 106000 de cazuri raportate în Regiunea Europeană a OMS, 22 la sută, adică 24000, au fost raportate în interiorul Uniunii Europene și al Spațiului Economic European, iar dintre acestea 48 la sută au fost depistate tardiv.
În ceea ce privește cauza infecțiilor în ansamblul continentului, proporția a fost mai mare în rândul persoanelor care au contractat virusul prin transmitere heterosexuală, în special bărbați, cu unul din șapte cazuri, în timp ce raporturile sexuale între bărbați au reprezentat 15 la sută, iar consumul de droguri injectabile 14 la sută.
Totuși, pe teritoriul UE SEE, relațiile sexuale între bărbați rămân cea mai frecventă cale de transmitere, 48 la sută.
Diagnostice în scădere, dar o „criză tăcută” neraportată
De asemenea, aproape unul din trei diagnostice de HIV în 2024 a fost pus la persoane născute în afara țării unde au fost diagnosticate, iar în Uniunea Europeană acest grup a reprezentat mai mult de jumătate dintre noile diagnostice, mai ales în rândul cetățenilor proveniți din Africa Subsahariană, 32,2 la sută, și din centrul sau estul Europei, 26,4 la sută.
În ultimul deceniu, rata diagnosticelor de HIV a scăzut în Regiunea Europeană a OMS de la 18,3 la 11,8 la 100000 de locuitori, cu o scădere puternică în 2020, legată de perturbările cauzate de pandemia de COVID 19. După o creștere temporară în perioada 2021 2023, rata a revenit pe o tendință descendentă în 2024, iar diagnosticele au scăzut cu aproximativ o treime față de 2015.
Numărul infectaților cu HIV nediagnosticați, în creștere
Pentru țările UE SEE, rata în 2024 a fost de 5,3 la 100000 de locuitori, marcând o scădere de 14,5 la sută față de rata de 6,2 la 100000 observată în 2015.
Cu toate acestea, numărul estimat de persoane care trăiesc cu HIV fără a fi diagnosticate „este în creștere”, ceea ce duce la „o criză tăcută care alimentează transmiterea”, avertizează medicul belgian Hans Kluge, director regional al OMS pentru Europa.
Cauza acestei „crize tăcute” se află în „barierele mortale ale stigmatului și discriminării” care împiedică oamenii să facă un test simplu, subliniază expertul în sănătate publică.
„Trebuie să inovăm urgent strategiile noastre de diagnosticare, să adoptăm testarea comunitară și autodiagnosticul și să asigurăm o conectare rapidă cu îngrijirea medicală. Doar dacă oamenii își cunosc statutul serologic vom putea eradica SIDA”, a concluzionat doctora Pamela Rendi Wagner, directoarea ECDC.