Ce se mănâncă de Revelion pentru noroc și ce alimente trebuie evitate
În noaptea dintre ani, mesele festive capătă o semnificație specială, dincolo de gust și tradiție.
În multe culturi, inclusiv în România, alimentele alese pentru Revelion sunt încărcate de simboluri legate de noroc, sănătate și prosperitate, menite să influențeze anul care începe.
Masa de Revelion, între belșug și simboluri
Românii obișnuiesc să întâmpine Anul Nou cu mese bogate, considerând că farfuriile pline sunt un semn al abundenței viitoare.
Tradiția spune că este bine ca miezul nopții să ne prindă mâncând sau având masa pregătită, pentru a nu duce lipsă în lunile următoare.
Alegerea alimentelor nu este întâmplătoare, fiecare preparat având o semnificație aparte.
Peștele este considerat esențial, fiind asociat cu ideea de a „aluneca” ușor prin problemele noului an, asemenea peștelui prin apă.
Carnea de porc și preparatele tradiționale
Carnea de porc ocupă un loc central pe masa de Revelion, sub formă de fripturi, cârnați sau șuncă.
Porcul este văzut ca simbol al progresului și belșugului, deoarece „scurmă înainte”, spre deosebire de alte animale.
Sarmalele, nelipsite de la mesele festive, sunt asociate cu bucuriile și norocul, iar varza care le învelește simbolizează viața lungă și bogăția.
Mămăliga, prezentă în multe gospodării, este considerată un semn al abundenței și al stabilității, completând meniul tradițional.
Nuci, dulciuri și obiceiuri de la masă
Nucile și fructele uscate sunt consumate pentru a atrage sănătatea și longevitatea, în timp ce dulciurile, cozonacul, plăcintele sau alte deserturi, promit un an „dulce”, plin de momente frumoase.
Un pahar de țuică, vin sau șampanie este asociat cu curajul și încrederea necesare pentru noul început.
Printre obiceiurile mai puțin cunoscute se numără păstrarea oaselor de pește sub farfurie, ca simbol al norocului.
De asemenea, se spune că echilibrul mesei este important, mâncarea trebuie să îmbine simboluri ale fericirii, sănătății și prosperității.
Tradiții din alte culturi, adoptate și la noi
În multe culturi, masa de Revelion include alimente cu semnificații simbolice legate de noroc, prosperitate și longevitate.
Strugurii, consumați adesea la miezul nopții, sunt legați de prosperitate, iar obiceiul de a mânca 12 boabe pentru fiecare lună a anului este tot mai răspândit.
Fasolea, consumată frecvent în sudul Statelor Unite, este asociată cu norocul, în timp ce legumele verzi cu frunze simbolizează banii și belșugul, fiind folosite tradițional și ca protecție împotriva energiilor negative.
Orezul ocupă un loc central în tradițiile de Anul Nou din Asia și sudul SUA, unde este văzut ca un simbol al abundenței și al norocului.
Lintea, nelipsită de pe mesele de Revelion din Italia, este considerată un simbol al prosperității datorită formei sale asemănătoare monedelor.
Peștele este asociat cu abundența și norocul în numeroase culturi, de la țările nordice (unde heringul este un simbol al bogăției) până în România, unde este nelipsit de pe masa dintre ani.
În Asia, tăițeii serviți de Anul Nou reprezintă longevitatea, iar tradiția spune că nu trebuie rupți, pentru a nu „scurta” simbolic viața.
Astfel, masa de Revelion devine un ritual complex, în care gustul se împletește cu speranța unui an mai bun.
Ce se evită pe masa de Revelion, potrivit tradițiilor
La fel de importante ca alimentele considerate norocoase sunt și cele pe care tradiția recomandă să le eviți în noaptea dintre ani.
Carnea de pui sau de curcan este adesea ocolită, deoarece se spune că aceste păsări „scurmă înapoi”, simbolizând regresul sau pierderile.
De asemenea, crustaceele și fructele de mare cu carapace sunt asociate cu obstacolele și mersul greoi prin anul ce urmează.
Preparatele sărace sau mesele incomplete sunt considerate semn de lipsuri viitoare, motiv pentru care se pune accent pe belșug și varietate.
Tradiția populară mai spune că nu este bine să ai farfurii goale sau să rămâi fără mâncare pe masă înainte de miezul nopții, pentru a nu „chema” lipsurile în noul an.