Presa maghiară jubilează chiar de ziua României: „Nivelul de trai al românilor este într-o spirală descendentă”

„Românismul de stânga” a eșuat, iar „nivelul de trai al românilor este într-o spirală descendentă”, titrează publicația maghiară mandiner.hu, într-un articol publicat chiar de ziua Micii Uniri a României.

Articolul sugerează pe un ton vădit tendențios că Ungaria este mai dezvoltată decât România și că nivelul de trai din țara noastră este în cădere liberă după măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan.

„Guvernul Bolojan a adus România înapoi, prin măsurile de austeritate”

Această idee vine după ce, în ultimii ani, în Ungaria, narativul comun în ce privește starea economică a Ungariei era că Ungaria a rămas în urmă, este o ruină economică, și că „România a depășit Ungaria”.

„Cu toate acestea, măsurile de austeritate ale guvernului eurocrat de la București din august și apoi din ianuarie au arătat care este situația reală”, scrie publicația citată.

„Nici noi nu putem depăși România”

„Péter Magyar, liderul Partidului Tisza (formațiune de centru-dreapta, conservatoare, pro-europeană n. red.) susține că Ungaria este cea mai coruptă și mai săracă țară din UE, iar Ákos Péter Bod, economist afiliat partidului, a declarat în mai 2024: „Nici noi nu putem depăși România”.

După creșterea economică de la mijlocul anilor 2010, emigrația masivă „a lovit” țara noastră. Publicația mai arată că, la fenomenul emigrației masive, se adaugă economia neagră din toate domeniile.

Aceasta subliniază că doar într-un singur an salariul minim din România a depășit salariul minim din Ungaria și atrage atenția că, de fapt, un sfert dintre angajații români se mulțumesc cu un astfel de salariu, pe câtă vreme, în Ungaria – doar „o douăzecime” acceptă un asemenea salariu:

„Un bun exemplu este cuantumul salariului minim: a existat, într-adevăr, un an în care cel din România a fost mai mare decât cel din Ungaria, dar analizele nu au ținut cont de faptul că, potrivit bazei de date a Confederației Europene a Sindicatelor, în România, peste un sfert dintre angajați lucrează pentru o astfel de sumă, în timp ce în Ungaria, doar o douăzecime”, notează, cu satisfacție, publicația maghiară.