Harta imobiliară a României: cazul extrem al unui județ cu 95% din tranzacții într-un singur oraș

Datele recente, aferente perioadei mai-decembrie 2025, indică faptul că, din totalul tranzacțiilor înregistrate într-un județ, majoritatea covârșitoare se concentrează în municipiul reședință. În unele cazuri, restul județului a înregistrat doar câteva vânzări de locuințe.

Cel mai dezechilibrat caz, identificat în statistici de analiștii Ziarului Financiar, este în județul Brăila, unde 95,9% din tranzacțiile imobiliare realizate în județ au fost înregistrate numai în municipiul Brăila. Din cele 879 de tranzacții consemnate la nivelul județului în perioada analizată, 843 au avut loc în oraș și doar 36 vânzări au fost înregistrate în restul localităților din județ.

Vânzările de locuințe, concentrate în reședințele de județ

Brăila nu este însă un caz singular. Niveluri similare de concentrare a tranzacțiilor se regăsesc și în alte județe, precum Giurgiu, Arad sau Galați, unde peste 90% din vânzările de locuințe au loc în municipiul reședință. Procente ridicate apar și în județe precum Bistrița-Năsăud, Tulcea și Vâlcea, unde peste 85% din tranzacțiile imobiliare sunt concentrate în municipiul reședință de județ.

În aceste județe, aproape toate tranzacțiile au loc într-un singur oraș, iar restul județului contează foarte puțin pe piața imobiliară.

Contrastul: județe cu piață echilibrată

La polul opus se află județe unde tranzacțiile sunt mult mai bine distribuite. Ilfov este exemplul cel mai clar, unde municipiul Buftea – reședința de județ – are o pondere foarte scăzută în totalul tranzacțiilor, piața fiind dominată de localitățile periurbane și de extinderea rezidențială din jurul Capitalei.

Și în județe precum Cluj sau Timiș, locuințele se vând în mai multe orașe, nu doar în reședința de județ.

Indicator al unei economii locale slabe

O pondere foarte mare a reședinței de județ în totalul tranzacțiilor este asociată cu o dezvoltare economică mai slabă a localităților din județ. În același timp, acest dezechilibru reflectă lipsa investițiilor și a locurilor de muncă în afara orașului principal, precum și migrația populației spre municipiul reședință sau spre alte județe mai dinamice.

Piața imobiliară românească a înregistrat în 2025 aproape 160.000 de locuințe tranzacționate la nivel național, în scădere cu 5,4% față de anul anterior. Datele arată însă că problema nu este doar volumul total al tranzacțiilor, ci și modul profund inegal în care acestea sunt distribuite la nivel local.