Cum este afectată sănătatea mintală a românilor de amenințarea războaielor. Sfatul Psihoterapeutului

Psihoterapeutul și psihologul clinician Florentina Niculescu explică faptul că în astfel de situații organismul intră într-un mod de supraviețuire, iar reacțiile fizice și emoționale pot deveni intense.

„Când suntem într-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, val de informații despre conflict, anulări de zbor, nu vorbim doar despre un „nivel de stres” ridicat, ci despre faptul că sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleranță, adică persoana nu mai este în zona optimă de reglare emoțională.

Corpul intră într-o stare de supraviețuire biologică, activare simpatică (luptă sau fugă) prin agitație, insomnie, palpitații, tensiune musculară, iritabilitate sau imobilizare, starea dorsal vagală (îngheț) prin amorțeală emoțională, „nu simt nimic”, oboseală, detașare, confuzie.”

Nivelul hormonilor de stres poate crește rapid

Potrivit specialiștilor, starea de stres este generată în principal de incertitudine și de lipsa de control. Persoana nu știe ce urmează și nu poate influența deciziile autorităților sau evoluția evenimentelor.

În astfel de condiții, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate crește temporar de două sau chiar de trei ori peste nivelul bazal în fazele acute de amenințare sau de pierdere a controlului.

Expunerea la stres intens poate provoca aproape imediat reacții ale organismului. Cercetările arată că aceste situații sunt asociate cu o stare generală mai proastă, dureri fizice, dizabilitate, scăderea calității vieții și alte manifestări somatice.

De asemenea, studiile indică legături între stresul acut sau intens și agravarea durerilor, a tensiunii musculare și a cefaleei. Pot apărea și tulburări gastrointestinale funcționale, precum crampe, diaree sau constipație, dar și somn fragmentat, oboseală și scăderea imunității percepute.

În unele cazuri se observă și creșterea consumului de alcool sau cafeină ori alte comportamente de adaptare nesănătoase. Pentru anumite persoane există și un risc mai mare de simptome anxioase sau depresive, precum și reacții posttraumatice.

Impactul conflictelor asupra sănătății mintale

În contextul conflictelor, povara tulburărilor mintale, precum anxietatea, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic, tinde să fie mai mare la persoanele expuse direct.

În condiții de stres intens, corpul poate exprima tensiunea psihică prin simptome fizice. De aceea, specialiștii atrag atenția că reacțiile somatice nu sunt neobișnuite în astfel de situații.

Cum sunt afectați copiii

Copiii pot fi și mai vulnerabili în perioadele de criză. Sistemul lor nervos nu este complet autoreglat, iar siguranța emoțională depinde în mare măsură de reacțiile adulților din jur.

Specialiștii spun că cei mici nu ascultă doar cuvintele părinților, ci percep și starea lor emoțională. Dacă adultul este panicat sau blocat de frică, copilul poate prelua această stare aproape instantaneu.

Când adulții sunt speriați, copilul poate „învăța” biologic că lumea este periculoasă, chiar dacă nu înțelege pe deplin ce se întâmplă.

Printre semnele frecvente care pot apărea la copii se numără regresiile, precum problemele de somn sau enurezisul, dar și nevoia accentuată de apropiere față de părinți. De asemenea, pot apărea iritabilitate, plâns fără un motiv clar sau crize de furie.

Uneori se manifestă și simptome fizice, cum ar fi dureri de burtă, dureri de cap sau greață. Alte semne pot include hipervigilența, reacții de sperietură la zgomote bruște sau coșmaruri. În unele cazuri, copilul poate deveni neobișnuit de retras sau „prea cuminte”, un semn posibil al unei stări de blocaj emoțional.

Specialiștii subliniază însă că expunerea la evenimente potențial traumatice nu duce automat la apariția tulburării de stres posttraumatic. Sprijinul emoțional și siguranța relațională pot reduce semnificativ riscul.

Ce pot face adulții pentru a-și calma sistemul nervos

Psihologii recomandă ca oamenii să nu încerce să se calmeze forțat, ci să reducă treptat nivelul de activare al organismului.

Un protocol scurt care poate fi aplicat este metoda „O-RA”, orientare, resurse, ancorare. În prima etapă, persoana își îndreaptă atenția către mediul din jur și identifică un obiect neutru. Apoi își amintește o persoană sau un loc care îi oferă siguranță și observă ce schimbări apar în corp. În final, se poate face o ancorare fizică prin apăsarea tălpilor în podea timp de câteva secunde, urmată de relaxare, repetată de mai multe ori.

În perioade de criză, specialiștii recomandă și o formă de igienă psihologică. Este utilă limitarea expunerii la informații negative sau alarmiste, de exemplu la două intervale pe zi de 10-15 minute.

De asemenea, este indicat ca într-un grup sau într-o familie o singură persoană să mențină legătura cu autoritățile sau companiile implicate, pentru a evita confuzia și stresul suplimentar. Hidratarea, alimentația adecvată și perioadele de odihnă, chiar și scurte, pot ajuta organismul să își regleze reacțiile.

Cum pot părinții să reducă panica copiilor

Pentru liniștirea copiilor, specialiștii recomandă co-reglarea emoțională și contactul fizic. Înainte de a discuta cu copilul, adultul ar trebui să își calmeze respirația și să folosească o voce caldă.

Dacă vocea este tensionată sau stridentă, chiar și cuvinte precum „totul este bine” pot fi percepute de copil ca nesigure. În schimb, o îmbrățișare lungă, în care adultul respiră rar și profund, poate regla mai rapid ritmul cardiac al copilului decât explicațiile logice.

Dacă apar simptome persistente, precum coșmaruri frecvente, atacuri de panică, mutism, regresii severe, auto-rănire sau dureri fizice intense fără cauză medicală, specialiștii recomandă apelarea la sprijin psihologic.

Rolul familiei și al celor rămași acasă

În situațiile de criză, comportamentul rudelor rămase acasă poate influența nivelul de stres al persoanelor aflate în zona afectată. Cei expuși direct au nevoie de un punct de sprijin stabil.

Specialiștii recomandă transmiterea unor mesaje de sprijin și stabilitate, precum „Sunt aici. Spune-mi cu ce te pot ajuta” sau „Îți trimit doar informații verificate”.

De asemenea, este utilă folosirea unui singur canal de comunicare în familie și evitarea răspândirii scenariilor dramatice sau a știrilor alarmiste.

Cum ne putem pregăti pentru perioade tensionate

Pentru a menține echilibrul emoțional în situații de tensiune, specialiștii recomandă câteva măsuri simple de prevenție. Este utilă pregătirea unui plan practic care să includă contacte importante, copii ale actelor, bani disponibili, o baterie externă, medicamente de bază și numere utile.

Totodată, exercițiile de reglare emoțională ar trebui practicate și în perioadele de liniște, astfel încât organismul să poată reacționa mai ușor în momentele de criză.

Igiena psihică rămâne esențială în perioadele de tensiune colectivă. Mișcarea, somnul, alimentația echilibrată și contactul uman contribuie la reducerea stresului. Specialiștii recomandă și conștientizarea emoțiilor, identificarea fricii și localizarea ei în corp, un proces care poate reduce intensitatea reacțiilor prin integrare cognitivă.

Florentina Niculescu este psihoterapeut integrativ și psiholog clinician, specializată în lucrul cu trauma, somatizarea și reglarea sistemului nervos.