G4Media: România, forță în producția de muniție de 155 mm? Dr. C. Cîrlănaru, Falcon Defence: Plănuim 10.000 de proiectile lunar

Compania din industria de apărare Falcon Defence are trei proiecte strategice în România: producția de muniție de artilerie de 155 mm, de materiale energetice și a unei muniții inovatoare antidronă. Declarația a fost făcută de dr. Cătălin Cîrlănaru, Director of Government and Strategic Affairs în cadrul companiei, în podcastul „Frontier Defense” (episodul 7), găzduit de G4Media.

Potrivit acestuia, Falcon Defence vizează o producție suplimentară de 10.000 de proiectile lunar în țară și crearea a câtorva sute de locuri de muncă. Cîrlănaru subliniază că, deși dronele reprezintă astăzi „ochiul” pe câmpul de luptă, artileria rămâne „pumnul de fier” și „regina” incontestabilă a conflictelor moderne.

Din perspectivă geopolitică, în calitate de fost atașat militar, invitatul analizează războiul din Orientul Mijlociu și anticipează o perioadă lungă de pace după semnarea viitoarelor acorduri. De asemenea, el este optimist în ceea ce privește viitorul NATO, în ciuda tensiunilor euroatlantice actuale.

Proiectile la standarde NATO produse în România

Compania Falcon Defence a intrat pe piața românească „cu intenția de a revitaliza anumite facilități industriale de apărare aflate, în prezent, într-o relativă stare de conservare”, potrivit lui Cîrlănaru. El nu a dezvăluit despre ce fabrici sau entități este vorba, invocând confidențialitatea comercială și nevoia de securitate.

„Având în vedere că, în munca noastră, confidențialitatea comercială este un punct de maximă importanță, nu voi dezvălui, la acest moment, locațiile”, a spus reprezentantul Falcon Defence, parte a Falcon Group, înregistrat în Marea Britanie.

În România, compania intenționează să producă muniție de artilerie de 155 mm la standardul NATO, pentru care există o penurie la nivel mondial, materiale energetice și muniții antidronă. Totuși, planurile pentru începerea producției au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu, a spus invitatul. Potrivit lui, conflictul a îngreunat transporturile de echipamente și materiale necesare și a complicat asigurarea acestor livrări. Inițial, producția de proiectile de 155 mm trebuia să înceapă în octombrie 2026, dar va fi decalată cu 12-15 luni.

„Estimăm că, atât pentru proiectul proiectilelor de 155 mm, cât și pentru cel al materialelor energetice, vom amâna cu cel puțin 12 până la 15 luni investițiile concrete și ieșirea pe linia primelor produse finite”, a explicat Cîrlănaru.

Potrivit reprezentantului companiei, Falcon Defence va crea sute de locuri de muncă și va crește semnificativ producția de obuze, pentru a acoperi deficitul de pe piață. „Unul dintre proiecte vizează cel puțin 150 de locuri de muncă, altul 220, dar vorbim strict despre producție, nu despre retail, lanțul de asigurare sau logistică”, a explicat reprezentantul Falcon Defence, în cadrul podcastului găzduit de G4Media.

El a oferit și cifre legate de producția de proiectile estimată în România: „Producem deja, prin parteneriat public-privat, împreună cu partenerul nostru. Avem disponibile 30.000 de proiectile pe lună. Producția pe care o vom realiza în prima etapă în România este proiectată pentru un plus de 10.000 de unități pe lună. În total, vor fi 40.000.”

Muniția inteligentă anti-dronă: ce își propune compania

Un proiect distinct vizează fabricarea de materiale energetice, necesare pentru independența aprovizionării. „Într-o altă facilitate vom produce materiale explozive de înaltă performanță, RDX și TNT. Acestea stau la baza fiecărui tip de muniție”, a spus Cătălin Cîrlănaru.

Totodată, Falcon Defence intenționează să producă în România muniții inteligente anti-dronă, care dispersează proiectile la scară mică. Acestea sunt esențiale pentru a combate eficient și la costuri reduse roiurile de drone, fie de către militarii de la linia de contact, fie de către instituțiile care asigură protecția propriilor facilități.

De exemplu, atunci când o dronă sau un roi de drone atacă, nu se poate folosi o rachetă deasupra unui oraș precum Bucureștiul sau în apropierea unor obiective importante, cum ar fi Parlamentul, instituțiile de forță ori Ministerul Apărării, din cauza riscului apariției unor daune colaterale. Prin urmare, sunt necesare soluții dedicate pentru astfel de scenarii.

„Se trage cu armament de calibru 7,62, care dispersează 150 de mini-proiectile în apropierea roiului respectiv. Astfel, nu este nevoie de armament de mare precizie pentru a lovi exact drona. Se fabrică așa ceva la noi? Avem planul, partenerul și un memorandum. Proiectul este aproape finalizat”, a explicat reprezentantul companiei.

Cum vede Cîrlănaru rolul artileriei în era dronelor

Cîrlănaru, colonel în rezervă, a declarat că artileria rămâne „pumnul de fier” al câmpului de luptă, în ciuda avansului tehnologic al dronelor. Potrivit lui, artileria tradițională continuă să aibă un rol decisiv în conflicte. Unul dintre avantajele sale este că poate fi folosită 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, indiferent de condițiile meteo. Mai mult, proiectilele standard sunt imune la bruiaj.

„Regina câmpului de luptă” nu și-a pierdut coroana într-un ecosistem militar în care dronele doar asistă și cercetează, iar distrugerea masivă se face tot cu artilerie grea. „Deci, dacă drona este ochiul […] orice lansator de muniție de 155 mm este pumnul de fier. Artileria rămâne regina câmpului de luptă, chiar și în conflictele moderne”, a afirmat Cîrlănaru.

Un producător de drone a confirmat și el spusele lui Cîrlănaru. CEO-ul Orbotix, Bogdan Ochiană, a declarat, tot la „Frontier Defense”, că ucrainenii folosesc multe drone deoarece nu au suficientă muniție de 155 mm pentru artilerie. „Ei nu au muniție, de aceea folosesc drone; nu le utilizează pentru că înlocuiesc total artileria sau pentru că este de 100 de ori mai bine așa. Când lansezi un atac de artilerie, distrugi toată zona, iar artileria va fi mereu importantă”, a adăugat antreprenorul.

Prognozele despre Orientul Mijlociu și NATO

Cîrlănaru, fost atașat militar în Egipt și Pakistan, anticipează că negocierile de pace din regiune, deși complexe, vor duce la un armistițiu de lungă durată. „În opinia mea, în momentul în care se va semna un acord, acesta va fi de lungă durată, adică nu ne așteptăm ca în următorii 40-50 de ani să se întâmple un alt conflict”, a spus el.

Cîrlănaru a făcut referire la Acordurile de la Camp David dintre Israel și Egipt, care au asigurat o pace stabilă între cele două foste mari rivale.

În ciuda tensiunilor euroatlantice, Cătălin Cîrlănaru este optimist cu privire la viitorul NATO. „Sunt foarte optimist și, ca și ceilalți militari din armata română – activi și rezerviști –, adept al unei structuri de securitate puternice. NATO trebuie să existe, și-a dovedit utilitatea. Uniunea Europeană și SUA trebuie să colaboreze, în ciuda anumitor divergențe și disensiuni legate de abordări”, a adăugat invitatul.