Paradox climatic: reducerea poluării ar putea face verile și mai caniculare

Potrivit studiului publicat în revista Geophysical Research Letters și preluat de sciencex.com, temperatura medie din timpul verii în Europa de Vest a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius din 1980 până în prezent. La nivel global, creșterea medie a fost de circa 0,8 grade Celsius în aceeași perioadă.

Diferența i-a determinat pe cercetători să caute explicații suplimentare, deoarece modelele climatice nu au reușit să anticipeze pe deplin ritmul accelerat al încălzirii în Europa.

Rolul neașteptat al aerului mai curat

Autorii studiului spun că reducerea emisiilor de aerosoli sulfatici, obținută prin măsurile de combatere a poluării, a avut un efect secundar neașteptat.

Timp de decenii, aceste particule provenite în special din centrale pe cărbune și instalații industriale au reflectat o parte din radiația solară și au limitat încălzirea atmosferei. Odată cu reducerea lor, mai multă energie solară a ajuns la suprafața Pământului, ceea ce a dus la o creștere mai rapidă a temperaturilor în timpul verii.

Cercetătorii estimează că aerosolii au mascat anterior peste un grad Celsius din încălzirea verilor europene. După reducerea poluării, această „protecție” a dispărut, iar efectul încălzirii a devenit mai evident.

Schimbări în circulația atmosferică

Studiul arată că diminuarea aerosolilor nu a influențat doar temperatura, ci și circulația atmosferică.

Analiza indică o creștere a frecvenței undelor Rossby aproape staționare, formațiuni atmosferice de mare amploare care pot bloca masele de aer cald deasupra continentului pentru perioade îndelungate. Acest fenomen favorizează apariția unor valuri de căldură persistente, asemănătoare unui „dom de căldură”.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au comparat observațiile climatice din ultimele decenii cu numeroase simulări realizate pe calculator, în care au analizat separat efectele gazelor cu efect de seră și ale aerosolilor.

Modelele climatice au subestimat fenomenul

Autorii studiului spun că modelele climatice au surprins corect efectul gazelor cu efect de seră, însă au subestimat impactul schimbărilor din circulația atmosferică.

Datele observaționale arată că aceste modificări au amplificat încălzirea verilor europene cu aproximativ 29%. În schimb, modelele utilizate până acum indicau chiar un efect ușor de diminuare a încălzirii.

Cercetătorii susțin că, după ajustarea modelelor pentru a reflecta mai fidel intensitatea undelor Rossby, estimările privind temperaturile de vară s-au apropiat semnificativ de valorile observate în realitate.

Ce înseamnă rezultatele

Autorii subliniază că îmbunătățirea calității aerului rămâne unul dintre cele mai importante câștiguri pentru sănătatea publică și nu pun sub semnul întrebării necesitatea reducerii poluării.

Ei avertizează însă că eliminarea aerosolilor a făcut mai vizibilă încălzirea produsă de gazele cu efect de seră. În viitor, evoluția temperaturilor din Europa va depinde în principal de nivelul acestor emisii.

Cercetătorii consideră că rezultatele studiului ar putea contribui la îmbunătățirea prognozelor climatice și la o evaluare mai precisă a riscului de valuri de căldură extreme în Europa.