Trump, dat în judecată pentru sancțiunile împotriva CPI. Patru organizații contestă măsurile
Reclamanții susțin că măsurile sunt ilegale și afectează inclusiv drepturi garantate de Constituția SUA, relatează publicația The Washington Post.
Acțiunea în justiție vizează sancțiunile instituite de Donald Trump împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), instanța cu sediul la Haga care investighează și judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave infracțiuni internaționale.
Procesul a fost inițiat de American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights, Human Rights Watch și Open Society Foundations.
Cele patru organizații califică sancțiunile drept un atac ilegal asupra justiției internaționale și cer instanței să le anuleze.
Organizațiile invocă libertatea de exprimare și asociere
Reclamanții susțin că măsurile adoptate de administrația Trump încalcă drepturi constituționale, între care libertatea de exprimare, libertatea de asociere și libertatea religioasă. De asemenea, organizațiile afirmă că sancțiunile contravin unor obligații prevăzute de dreptul internațional.
CPI este singura instanță penală internațională permanentă care poate urmări penal persoane pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune.
Statele Unite nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale.
Casa Albă: CPI reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale”
Administrația Trump își menține poziția împotriva instanței de la Haga. Un oficial al Casei Albe a acuzat CPI de depășirea nelegitimă a atribuțiilor judiciare și a susținut că instanța reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite.
Washingtonul acuză, de asemenea, Curtea că este folosită ca instrument juridic împotriva SUA și a Israelului.
Donald Trump a semnat în februarie 2025 ordinul executiv prin care au fost introduse sancțiunile. Președintele american susținea atunci că CPI a întreprins acțiuni nelegitime și nefondate împotriva Statelor Unite și a Israelului, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Washingtonului.
Mandatul de arestare pentru Benjamin Netanyahu, în centrul disputei
Decizia administrației americane a venit în contextul conflictului dintre Washington și CPI după emiterea, în 2024, a unor mandate de arestare care îl vizau inclusiv pe premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Curtea a emis atunci mandate pentru Netanyahu, pentru un fost ministru israelian al Apărării și pentru un fost comandant Hamas, în legătură cu acuzații privind crime de război și crime împotriva umanității.
Procesul deschis de cele patru organizații mută acum disputa privind sancțiunile administrației Trump în instanțele americane, care vor trebui să analizeze legalitatea măsurilor contestate.