The Economist: Putin se pregătește să escaladeze războiul din Ucraina. De ce refuză să dea înapoi
Armata rusă este blocată în mare parte pe front, iar războiul s-a transformat într-o confruntare costisitoare cu drone și rachete, care provoacă pierderi și pagube atât Ucrainei, cât și Rusiei. Cu toate acestea, Putin nu pare dispus să dea înapoi.
Potrivit The Economist, după mai multe săptămâni de analiză în timpul verii, surse apropiate Kremlinului cred că președintele rus a decis să intensifice războiul.
Dincolo de discursul geopolitic al Kremlinului, una dintre principalele motivații ale lui Putin este supraviețuirea propriului regim. În sistemul politic rus, liderul nu își poate permite să pară slab, iar renunțarea la război fără atingerea obiectivelor minime ar putea fi percepută drept un eșec.
Un membru al elitei ruse, citat de publicația britanică, a explicat că problema pentru Kremlin nu este doar economia sau lipsa succeselor militare, ci și faptul că războiul a consumat aproape cinci ani. „Țarul este gol”, este concluzia unui alt reprezentant rus.
Rusia ar putea trimite încă sute de mii de oameni pe front
Rusia ar putea recurge la mai multe forme de presiune, de la intensificarea atacurilor hibride și a operațiunilor de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei până la vizarea rutelor prin care Europa furnizează sprijin Kievului.
Serviciile occidentale de informații se tem inclusiv că Rusia ar putea ataca fabrici europene care produc echipamente pentru Ucraina. Totuși, acestea consideră că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO.
În Ucraina, Moscova ar urma să intensifice acțiunile pe care le desfășoară deja. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică, 30 august, pregătirea unei lovituri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Putin este hotărât să trimită între 300.000 și 400.000 de oameni pe front, susține sursa citată. O nouă mobilizare oficială nu ar fi neapărat necesară, deoarece ordinul inițial de mobilizare nu a fost suspendat.
Atacurile ucrainene încep să afecteze Rusia
Un alt factor care îl preocupă pe Putin este intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și centrelor logistice din Rusia.
Pe 22 august, liderul rus a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu represalii asupra unor sectoare importante ale economiei ucrainene. În aceeași zi, Putin a respins ideea încheierii războiului, spunând că „operațiunea militară specială continuă” și că Rusia va merge „doar înainte”.
În interiorul Rusiei, însă, războiul începe să afecteze și imaginea de stabilitate pe care Kremlinul încearcă să o transmită. Sondajele indică o creștere a numărului rușilor care consideră situația tensionată, în timp ce încrederea în propaganda televizată este în scădere.
Semnale de îngrijorare în Europa
Vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august a alimentat speculațiile privind mesajul transmis de administrația americană lui Vladimir Putin. Ratcliffe ar fi putut merge pentru a-i transmite liderului rus un avertisment privind eventuale atacuri asupra statelor NATO sau pentru a-l convinge să negocieze.
La trei zile după vizita lui Ratcliffe, Finlanda a cerut sprijinul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia. Germania se pregătește, de asemenea, să acuze public Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și să impună noi sancțiuni.
România apare, de asemenea, în analiza The Economist privind riscurile extinderii conflictului. Publicația notează că, pe 20 august, autoritățile române au anunțat distrugerea unei drone navale rusești care a vizat o platformă de foraj din apele teritoriale ale României.
Retragerea, mai riscantă decât războiul
Intensificarea conflictului nu va rezolva problemele Rusiei și riscă să crească presiunea asupra populației și instabilitatea atât în interiorul țării, cât și în afara ei.
Pentru Putin, însă, continuarea războiului consumă resurse și capital politic, în timp ce o retragere fără o victorie clară ar putea reprezenta un risc pentru propria poziție. În acest fel, menținerea presiunii militare poate părea pentru liderul rus o variantă mai puțin periculoasă decât renunțarea la război.