Sporuri de confidențialitate în casele de pensii, în atenția Curții de Conturi. Sindicatul: „Nu au fost acordate discreționar”
Auditorii Curții de Conturi au constatat că unele case teritoriale de pensii au acordat angajaților sume cu titlu de spor de confidențialitate, deși aceste plăți nu erau prevăzute de legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru sumele considerate plătite necuvenit au fost dispuse măsuri de recuperare.
Potrivit raportului Curții de Conturi privind Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în iulie 2025, sporul era plătit în baza a patru sentințe judecătorești la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.
În cazul Casei Județene de Pensii Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri de confidențialitate cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Bacău era menționat un spor de 1.028 de lei pentru un consilier juridic, iar la Bistrița-Năsăud, câte 1.520 de lei pentru un șef de serviciu și un consilier juridic. La Botoșani, doi consilieri juridici primeau câte 1.519 lei.
Sindicatul apără plata sporurilor
Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, a reacționat joi la informațiile privind plata sporurilor de confidențialitate.
Sindicaliștii susțin că, în situațiile avute în vedere de Federație, sporurile au fost acordate unui număr de 33 de angajați în baza unor hotărâri judecătorești.
„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui numar de 33 de salariati din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii”, a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM.
„Nu poate fi transformată într-o culpă personală”
Sindicaliștii spun că instituțiile publice sunt obligate să pună în executare hotărârile judecătorești, iar eventualele probleme privind perioada în care sporul trebuia acordat sau modul în care acesta trebuia aplicat nu pot fi puse automat în sarcina angajaților.
„Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, susțin sindicaliștii.
Cine răspunde pentru sporurile considerate nelegale?
FNSSM susține că trebuie făcută distincție între constatarea Curții de Conturi privind acordarea nelegală a sporurilor și răspunderea angajaților care au aplicat actele și hotărârile respective.
„Este necesară, așadar, delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii”, a transmis Federația.