Care vor fi cele cinci provocări pentru Mark Rutte, la preluarea conducerii NATO: Revenirea lui Trump la Casa Albă şi nemulţumirile flancului estic, printre ele

Campania premierului olandez demisionar pentru funcţia de secretar general, Mark Rutte, s-a încheiat joi, când şi-a asigurat sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi NATO. În această săptămână, Ungaria şi Slovacia, printre ultimele ţări care nu se pronunţaseră în privinţa candidaturii lui Rutte, au anunţat sprijinul pentru acesta, iar Klaus Iohannis s-a retras din cursă.

Cu toate acestea, Mark Rutte va avea parte de câteva provocări dificile în viitoarea sa carieră. Publicaţia POLITICO notează cinci provocări pe care Rutte va trebui să le abordeze odată ce va prelua conducerea Alianţei Nord-Atlantice.

1. Posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă

Americanii îşi vor alege următorul preşedinte în luna noiembrie şi nu este exclus ca Donald Trump, un sceptic în privinţa NATO şi un critic la adresa Ucrainei, să câştige un nou mandat. Scrutinul are loc la numai o lună după ce Mark Rutte ar fi învestit în funcţia de conducere a NATO.

De asemenea, Trump a afirmat de mai multe ori că va reduce ajutorul american pentru Ucraina dacă se întoarce la Casa Albă. Acest lucru ar însemna o lovitură puternică dată credibilităţii aliaţilor NATO în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei pentru a se apăra împotriva Rusiei, în contextul în care SUA a fost de departe cel mai mare donator de ajutor militar pentru Kiev.

2. Atacurile de iarnă ale lui Putin asupra Ucrainei

Ucraina a fost atacată mai intens în ultimele luni, suferind pagube semnificative pe front, pe măsură ce pachetul de ajutor militar din partea SUA a întâmpinat obstacole, iar adoptarea şi operaţionalizarea lui în totalitate va mai dura.

În acest sens, pe măsură ce iarna se va apropia, reţeaua electrică a Ucrainei, deja grav afectată de atacurile repetate în 2023, Kievul va solicita ajutor pentru a se apăra. Ţările NATO se luptă, de asemenea, să trimită sisteme de apărare aeriană, iar o decizie recentă luată de SUA este de a prioritiza livrările sistemelor de apărare antiaeriană pentru Ucraina.

3. Creşterea numărului membrilor NATO care alocă minim 2% din PIB pentru apărare

NATO a sărbătorit săptămâna aceasta un număr record de aliaţi care au atins ţinta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare – 23. Cu toate acestea, o treime din alianţă încă nu au îndeplinit pragul, deşi şi-a luat acest angajament în urmă cu 10 ani.

Naţiunile din sudul Europei se numără printre cei mai mari contravenienţi, incluzând Italia, Spania sau Portugalia.

„Bilanţul slab al prietenilor noştri mediteraneeni este arma perfectă pentru Trump”, a declarat, sub anonimat, un diplomat de rang înalt din regiunea baltică, pentru POLITICO.

4. Nemulţumirile de pe flancul estic

Statele-membre NATO, care se învecinează cu Rusia, nu sunt agreează în totalitate ideea numirii lui Rutte la conducerea Alianţei. Una din nemulţumirile lor este legat de faptul că rolul de vârf în cadrul NATO a revenit întotdeauna unui vest sau nord-european, deşi ţările din flancul estic fac parte din alianţă de un sfert de secol.

Prim-ministrul estonian, Kaja Kallas, nu s-a înscris în cursa pentru postul de conducere al NATO, întrucât i s-a spus că nu va primi sprijinul unor ţări precum SUA, Franţa şi Germania.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca ţările din flancul estic să ceară o mai bună reprezentare la nivelul secundar al NATO: postul de secretar general adjunct şi diferitele posturi de asistenţi ai secretarului general.

5. Fanii lui Putin din Europa

La nivel european, în urma alegerilor europarlamentare, partidele de extremă dreapta sceptice faţă de NATO şi iubitoare de Putin se află în plină ascensiune. În Franţa, Germania sau Austria, aceste formaţiuni au obţinut scoruri semnificative.

Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate – de extremă dreapta, din Olanda, care a câştigat alegerile europene din 9 iunie – a afirmat, pentru postul de propagandă rusesc RT, că îl aplaudă pe Vladimir Putin, ,,aşa cum îl aplaud şi pe domnul Trump, pentru că sunt lideri, care stau acolo în numele poporului rus şi american”.

Preşedintele în exerciţiu, Jens Stoltenberg, urmează să se retragă până la 1 octombrie.