Închişi în case, înecaţi în Tisa, morţi în munţi. Cum încearcă tinerii să scape din Ucraina pentru a nu merge la război

Dmitro, un fotograf în vârstă de 31 de ani din Harkov, cel de-al doilea oraş ca m[rime al Ucrainei, s-a ascuns în apartamentul său, ieşind rar, pentru a nu fi recrutat în armată. „Vreau să plec din ţară. Mintea mea nu mai suportă să fiu prinsă aici”, a spus el pentru The Guardian.

De la începutul războiului, mii de bărbaţi ucraineni au trecut ilegal graniţa pentru a evita serviciul militar, în ciuda interdicţiei la nivel naţional care ]i vizeaz[ pe bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Încercările de a părăsi ţara sunt de aşteptat să crească după ce Ucraina a adoptat recent noi măsuri de mobilizare ample, permiţând armatei să cheme mai mulţi soldaţi şi să impună pedepse mai dure pentru sustrageri.

„Nu m-am gândit niciodată să plec înainte de introducerea legilor de mobilizare. Dar nu pot rămâne în apartamentul meu pentru totdeauna”, îi explică Dmytro reporterului Guardian Pjotr ​​Sauer. Prin prietenii care scăpaseră deja, tânărul de 31 de ani a obţinut contacte şi a apelat la oameni online care au promis că îi vor facilita evadarea, în schimbul a cel puţin 8.000 de euro.

„Nu sunt făcut pentru război. Nu pot ucide oameni, chiar dacă sunt ruşi. Nu voi rezista mult pe front… Vreau să-mi fac o familie şi să văd lumea. Nu sunt gata să mor”, spune fotograful, plecat acum fără speranţă şi fără altă ieşire decât să se bazeze pe cei care i-au promis libertate la un preţ mare.

Forţele armate ucrainene duc lips[ de soldaţi. De la începutul războiului, sute de mii de ucraineni obişnuiţi s-au oferit voluntari pentru a servi pe front, ajutând la menţinerea independenţei ţării şi la respingerea atacului rusesc.

Mulţi dintre aceşti soldaţi sunt morţi, răniţi sau pur şi simplu epuizaţi. În aprilie, Zelenski a semnat o lege care reduce vârsta de mobilizare de la 27 la 25 de ani şi impune sancţiuni mai aspre pentru cei care evită ]nrolarea: de la pierderea permisului de conducere până la îngheţarea conturilor bancare şi confiscarea proprietăţilor.

Mulţi morţi la graniţa cu România

La peste doi ani de la începutul războiului declanşat de Putin, se crede că peste 20.000 de bărbaţi au fugit din Ucraina pentru a evita să ajungă pe front. Unii, încercând să treacă graniţa cu Ucraina în România, au înotat în Tisa şi s-au înecat. Alţii au murit îngheţaţi în zona muntoasă care desparte cele două ţări, scriu britanicii. 

În aprilie, Andri Demcenko, şeful Serviciului de Grăniceri al Ucrainei, a documentat moartea a cel puţin 30 de bărbaţi care încercau să evadeze peste graniţă. Numărul real este probabil mult mai mare. Multe cadavre nu vor fi niciodată recuperate.

Ucraina şi-a intensificat eforturile pentru a împiedica oamenii să fugă dincolo de graniţe şi să evite proiectul. Zelenski i-a concediat pe toţi şefii de recrutare regionali în aprilie, în urma unor informaţii despre mită plătită de cei care nu doreau să îmbrace uniforma. În ciuda dorinţei preşedintelui ucrainean de a eradica corupţia, pare dificil să se facă progrese.

Andrei, un informatician în vârstă de 23 de ani din Odesa, le-a arătat celor de la The Guardian un mesaj pe care l-a primit la sfârşitul lunii mai de la un ofiţer de recrutare cu informaţii despre cum să părăsească ţara.

8.000 de euro, plata pentru fugă

Instrucţiunile detaliate i-au prezentat lui Andrei două opţiuni salvatoare: să treacă graniţa cu Republica Moldova cu un paşaport fals sau să fie înregistrat ca artist, categorie care poate părăsi ocazional ţara. Ambele soluţii au avut însă un cost: în jur de 8.000 de euro de plătit în buzunarul ofiţerului.

Vara trecută, tânărul de 23 de ani a încercat să treacă graniţa în Moldova folosind un certificat medical fals care atestă inaptitudinea sa pentru serviciu. Tentativa a eşuat când Poliţia de Frontieră a pus sub semnul întrebării autenticitatea certificatului. Dus la un birou de mandat, a fost eliberat după ce a dat mită.

Până în prezent, nu există date precise despre câţi bărbaţi se ascund sau plănuiesc să plece, dar în oraşele mari s-au născut canale Telegram cu mii de membri, unde utilizatorii reclamă ofiţeri care îi ajută pe alţii să fugă.

Deşi sprijinul general pentru trupele ucrainene rămâne ridicat şi sondajele arată că există încă un număr considerabil de bărbaţi dispuşi să fie mobilizaţi, forţa pentru conscripţie riscă să divizeze societatea deja obosită de război a ţării.

Mulţi soldaţi ucraineni de pe front, sau cei care s-au întors după ce au fost răniţi, îi critică pe cei care fug, argumentând că aceasta slăbeşte efortul de război pe măsură ce forţele ruse avansează pe mai multe fronturi.

„Înţeleg că oamenii sunt speriaţi, dar pur şi simplu avem nevoie de noi recruţi pentru a continua să luptă”, spune un soldat rănit tocmai întors de pe front. „Dacă nu o facem, cine va proteja ţara asta?”