Cât de utile sunt antiviralele pentru tratarea infecţiilor cu coronavirus

Decizia recentă a autorităţilor de a aproba agentul antiviral Paxlovid pentru utilizare în Marea Britanie adaugă o nouă armă formidabilă la arsenalul de tratamente pentru COVID-19. Pfizer spune că medicamentul are un succes de aproape 90% în prevenirea formelor severe de boală la adulţii vulnerabili, dacă este luat la scurt timp după apariţia infecţiei.

În mod esenţial, antiviralele – care perturbă capacitatea unui virus de a se replica în interiorul unei celule infectate – oferă speranţa că persoanele vulnerabile infectate, inclusiv persoanele foarte în vârstă şi cele cu sisteme imunitare compromise, pot fi tratate chiar şi în afara spitalelor.

Au fost nevoie de doi ani de cercetare pentru ca primele antivirale să fie aprobate, medicamentele devenind disponibile la mai bine de un an după ce primele vaccinuri Covid au fost administrate pe întreaga planetă. Majoritatea predicţiilor sugerau că totul va fi invers, antiviralele fiind armele principale în lupta cu virusul.

„Mă aşteptam ca antivirale să fie utilizate înainte de vaccinuri, recunosc”, spune Tom Fletcher de la Liverpool School of Tropical Medicine pentru The Guardian. „Ceea ce s-a întâmplat de fapt reflectă viteza incredibilă a cercetării vaccinurilor şi eşecul primei tranşe de antivirale care au fost testate.”

La începutul pandemiei, întreaga atenţie a fost focalizată asupra medicamentelor ce au fost folosite pentru a trata alte boli, cu speranţa că acestea vor fi de ajutor şi în lupta cu COVID-19.

„Cu toate acestea, niciunul dintre aceste antivirale reutilizate nu a funcţionat”, a adăugat Fletcher, care este, de asemenea, membru al unui studiu din Marea Britanie care încearcă să găsească noi tratamente pentru COVID-19. „După aceea, oamenii de ştiinţă s-au concentrat pe noi antivirale special concepute pentru SARS-CoV-2. În mod normal, conductele de dezvoltare a medicamentelor durează, în cel mai bun caz, cinci până la 10 ani. Aceste termene au fost accelerate, dar a durat încă doi ani pentru a ajunge la acest punct”.

Medicii au învăţat multe despre tratarea pacienţilor cu Covid-19 direct din spitale, fiind de ajutor în găsirea celor mai bune reţete pentru antivirale. „Au îmbunătăţit considerabil rezultatele pentru pacienţii grav bolnavi, constatând singuri când să le administreze dexametazonă sau anticorpi”, a spus Ruth McKernan, preşedintele Asociaţiei BioIndustry. „Dar este mai bine să previi decât să vindeci. Prin urmare, menţinerea oamenilor în afara spitalului este adevăratul obiectiv aici, iar noile antivirale orale ar trebui să fie de nepreţuit în realizarea acestui lucru”.

Totuşi, dinamica s-a schimbat, iar analiza succesului antiviralelor ţine cont de mai mulţi factori ce trebuie luaţi în considerare. „Încercările clinice cu antivirale au început la scurt timp după sosirea Covid-ului, aşa că au fost testate aproape în totalitate pe pacienţi nevaccinaţi”, a declarat Eddie Gray, preşedintele grupului de lucru antiviral al guvernului Regatului Unit. „Astăzi, avem o populaţie care este în mare parte vaccinată. Aşa că trebuie să arătăm că antiviralele au încă beneficii reale pentru aceşti oameni”.

Aceste date vor fi furnizate de un studiu al Universităţii Oxford, numit Panoramic, care evaluează impactul antiviralelor asupra persoanelor vulnerabile, dar vaccinate, din Marea Britanie. „Studiul este foarte important”, a adăugat Gray. „Este mecanismul prin care vom determina amploarea beneficiului pe care populaţia noastră vaccinată îl obţine de la antivirale. Ne aşteptăm la rezultate luna viitoare”.

Deocamdată, România pune la dispoziţie doar două antivirale care sunt folosite în tratamentul pentru COVID-19: Favipiravir şi Molnupiravir, folosite numai în spitale şi cu prescripţie medicală. Totuşi, inclusiv medicamentul celor de la Pfizer, Paxlovid, urmează să fie livrat în România în luna martie.