Legea cetăţeniei, promovată de Alina Gorghiu, l-a supărat pe un doctor habilitat în drept constituţional

Noile reguli privind redobândirea cetăţeniei române i-au scos din casă pe unii moldoveni, care au ieşit astă-vară la protest în faţa consulatului României de la Chişinău pentru a-şi exprima dezacordul faţă de modificările la legea privind redobândirea cetăţeniei române, printre care termenul extins de examinare al dosarelor şi necesitatea posedării unui certificat de cunoaştere a limbii române la nivel B1.

Protestatarii consideră că modificările legislative votate recent de parlamentul român în a doua lectură creează obstacole nejustificate în calea obţinerii cetăţeniei.

„Aceste certificate nu se obţin pe teritoriul Moldovei şi nu se obţin uşor. Aceste certificate se obţin ca urmare a susţinerii unor examene care se suţin în centrele deţinute de institutul limbii române, centre care organizează examene ordinare doar de 4 ori pe an. Gândiţi-vă costurile de logistică, deci omul să se deplaseze în România undeva să se cazeze, că normal că trbuie să se ducă odihnit, persoana trebuie achite o taxă de înregistrare. La momentul dat taxa este de 250 de RON”, spunea un participant.

Basarabenii nu au renunţat de bună voie la cetăţenia română

Potrivit protestatarilor, se vor extinde şi termenele de acordare a cetăţeniei, care ar putea ajunge până la 8 ani.

„Ei modifică termenul legal, de 4 ori îl măresc. În practică o să fie de fapt mărirea termenului de două ori, sub ce aspect, termenul legal la moment este de cinci luni, acum în modificarea legală va fi menţionat un termen de doi ani, însă în practică la momentul dat acest termen de cinci luni nu se respectă. Termenul real de soluţionare este de 4-5 ani, deci în practică putem înţelege că o să ajungă la un termen de 6-8 ani de soluţionare”.

Printre cei revoltaţi, şi expertul în drept constituţional Alexandru Arsenie. Specialistul consideră că cetăţenia română pentru moldoveni este un drept şi nu o vocaţie, deoarece după ocupaţia sovietică din iunie 1940, basarabenii nu au renunţat de bună voie la cetăţenia română şi nici nu le-a fost retrasă în mod legal.

„Noi, urmaşii cetăţenilor români deportaţi şi lipsiţi în mod arbitrar, nu am pierdut cetăţenia, ne-a fost retrasă, deci noi ne-am păstrat prin sânge, asta e natural şi solicităm guvernului ţării să stabilească în legea cetăţeniei un articol prin care urmaşii cetăţenilor români, deportaţi după 1940, să le fie recunoscută cetăţenia”, Alexandru Arsenie, doctor habilitat în drept constituţional. Arsenie este născut în Kazahstan, din moldoveni deportaţi.

Alexandru Arsenie / FOTO: Facebook N4

Expertul subliniază că propunerea sa are legalitate din punctul de vedere al dreptului internaţional.

„Aceasta este în strictă conformitate cu declaraţia universală a drepturilor omului şi convenţia europeană privind cetăţenia. Acesta este manifest ca să arătăm că noi avem dreptul şi solicităm să fie ascultată vocea poporului, a cetăţeanului”, a mai spus Alexandru Arsenie.

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că modificarea legii cetăţeniei este un pas spre eliminarea riscurilor dobândirii în mod ilegal a cetăţeniei române, condiţie necesară pentru ca România să adere la programul Visa Waiver, care ar permite călătoria liberă în SUA.

Gorghiu a subliniat că, în perioada octombrie 2022 până în prezent, au fost confirmate suspiciuni de fals în aproape 1.000 de dosare de cetăţenie.