Succesul economic şi creşterea viitoare a regiunii CEE dezbătute la SEE Property Forum în panelul dedicat macroeconomiei

Prezentat de James Dearsley, CEO EMEA Verv şi moderat de Csanád Csürös, CEO al Property Forum, panelul din deschiderea evenimentului a inclus vorbitori relevanţi precum Dorota Strauch CFA, CEE Coverage Lead şi Economist-şef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, Péter Ákos Bod, fost Preşedinte al Băncii Naţionale a Ungariei şi profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta, Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, Juraj Kotian, Şef de Cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG, Ioan Nistor, Economist-şef la Banca Transilvania şi Valentin Tătaru, Economist-şef la ING.

„Am reunit aceşti vorbitori remarcabili într-o dezbatere pe subiecte economice de actualitate pentru a marca lansarea oficială a celei mai noi platforme de evenimente şi media, Business Forum (www.businessforum.ro). România are un potenţial uriaş. De aceea suntem dedicaţi să oferim informaţii de neegalat despre piaţa românească şi să transformăm Business Forum într-o destinaţie pentru profesioniştii care caută o acoperire completă a tendinţelor generale din piaţă, a noutăţilor din economie şi a activităţilor companiilor listate. Ceea ce am oferit astăzi publicului, la SEE Property Forum 2024, este doar începutul strategiei noastre de a ne extinde pe piaţa românească şi pe alte industrii decat real-estate, şi de a oferi o acoperire unică a peisajului economic prin ştiri online şi evenimente dedicate”, spune Csanád Csürös, CEO Property Forum.

Panelul macroeconomic s-a concentrat pe mai multe probleme critice care influenţează peisajul economic al regiunii, precum succesul convergenţei economiilor din CEE în cadrul UE şi pe plan global, cu România şi Polonia remarcându-se printr-o creştere mai puternică; dacă CEE poate fi considerată o regiune economică coerentă, având în vedere diversitatea sa; tendinţele actuale în consum şi investiţii în ţările CEE; viitorii factori de creştere pentru regiunea CEE, cu accent pe următorul deceniu şi impactul tendinţelor demografice asupra perspectivelor economice pe termen lung.

În primele minute, Dorota Strauch – CFA, Director pentru CEE şi Economist-şef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, a prezentat o analiză individuală a perspectivelor economice pentru 2024 în Europa Centrală şi de Est, concentrându-se şi asupra perspectivei mixte pentru economia României în anul curent: „Deşi România a înregistrat o surpriză negativă în revizuirea creşterii economice, ţara rămâne rezistentă, cu o creştere continuă a consumului şi investiţiilor. Creşterea PIB real pentru România este prognozată la 1,2% pentru 2024, recuperându-se uşor la 2,2% până în 2025. Piaţa muncii din România continuă să susţină cererea de consum, iar creşterea reală a salariilor este aşteptată să ofere un impuls modest. Cu toate acestea, inflaţia rămâne o preocupare, rata medie a inflaţiei fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătăţindu-se uşor la 5,3% până în 2025. Această inflaţie persistentă, alimentată de creşterea salariilor şi a preţurilor la servicii, creează provocări pentru politica monetară şi pentru puterea de cumpărare a gospodăriilor. În ciuda acestor presiuni inflaţioniste, România beneficiază de utilizarea fondurilor UE, care au sprijinit activităţile investiţionale chiar şi într-o perioadă de încetinire economică. Privind spre viitor, anul 2025 este aşteptat să aducă o accelerare a investiţiilor, alimentată de investiţiile străine directe (FID) şi de utilizarea continuă a resurselor UE, ceea ce va poziţiona România pentru o recuperare mai solidă”, a subliniat ea.

Discuţia ulterioară din cadrul panelului a acoperit subiecte esenţiale, inclusiv dacă convergenţa economică din CEE poate fi considerată o poveste de succes. Péter Ákos Bod, fost preşedinte al Băncii Naţionale a Ungariei şi profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta, a remarcat: „Cred că PIB-ul pe cap de locuitor este o măsură prea simplă a succesului economic, în schimb, dacă ne uităm la stilul de viaţă şi la structura economiei, abia atunci vedem succesul acestei transformări. Cred că nicio ţară din regiune nu a descoperit secretul, toate având decenii bune şi rele. Privind spre viitor, marele test pentru majoritatea ţărilor din regiune va fi capacitatea lor de a păstra tinerii şi persoanele educate, pentru că pierdem populaţie şi, dacă nu reuşim să-i păstrăm acasă, vom pierde productivitatea muncii.”

Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, a comentat despre convergenţă şi demografie în CEE, afirmând că: „Pe termen lung, o economie sănătoasă trebuie să se bazeze mai întâi pe forţa sa de muncă competitivă şi productivă, apoi pe capital şi, în al treilea rând, pe avansul tehnologic. Privind la convergenţa economică din România, de la integrarea în UE, factorii care au contribuit la dezvoltarea noastră economică au fost o piaţă a muncii mai bună, cu mai multe locuri de muncă şi o productivitate mai mare (astăzi suntem de trei ori mai productivi decât în anul 2000), instituţii mai bune, acces la fonduri UE şi pieţe deschise, pentru a numi doar câţiva.” Referindu-se la preocupările demografice ridicate în cadrul panelului, membrul Consiliului de Administraţie al BNR a adăugat: „Demografia este o problemă mare, iar în cazul României, emigrarea forţei de muncă rămâne o provocare semnificativă. Din păcate, nu avem modele eficiente în alte ţări pentru a gestiona această problemă, iar naţiunile mai dezvoltate din regiunea SEE au şi ele probleme similare.”

Privind cu optimism la convergenţa din regiunea SEE, Juraj Kotian, Şef de Cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG, a declarat: „Convergenţa a fost extrem de importantă pentru ţările din regiune şi toate au beneficiat enorm. În acelaşi timp, demografia este un obstacol potenţial în calea creşterii viitoare şi mă îngrijorează că vedem mulţi studenţi plecând să studieze în străinătate, nu neapărat pentru că există şcoli mai bune acolo, ci din cauza calităţii slabe a şcolilor de acasă. Avem urgent nevoie de oameni educaţi pentru a atenua riscurile tendinţei de îmbătrânire. Muncitorii mai bine pregătiţi vor putea să rămână angajaţi pentru mai mult timp şi să fie mai productivi.”

Discutând despre tendinţele forţei de muncă şi PIB, Ioan Nistor, Economist-şef la Banca Transilvania, a intervenit: „Este adevărat, avem o problemă de îmbătrânire care pune presiune pe economie, dar sunt optimist şi cred că economia noastră a ajuns într-un punct în care vedem o integrare mai mare a populaţiei în piaţa muncii şi semne de încetinire a emigraţiei.” În timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri, Nistor a mai spus: „Prognoza noastră pentru PIB-ul din 2024 este de 1,8%, dar aşteptăm deciziile fiscale din 2025 pentru a vedea direcţia.”

În final, Valentin Tataru, Economist-şef pentru Cercetare Macroeconomică la ING, a recunoscut beneficiile convergenţei şi a discutat despre schimbările demografice, avertizând asupra impactului acestora asupra economiei: „În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor din România era 25% din media UE, iar anul trecut a fost de 80%, deci trebuie să subliniem cât de reuşit a fost acest proces de convergenţă pentru România. Dar trebuie să evităm capcana convergenţei incomplete şi cum putem face asta? Ar trebui să ne concentrăm pe creşterea productivităţii, creşterea automatizării, digitalizarea, soluţiile energetice durabile, pentru a numi doar câteva şi să evităm, de exemplu, suprareglementarea.” Atragând atenţia asupra ameninţărilor demografice, Valentin Tataru a mai spus că: „Oamenii pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci şi pentru că sunt dezamăgiţi de sistemele de sănătate sau educaţie. Chiar dacă înseamnă să fiu pesimişt, spun asta: tendinţa demografică este clară, ne vom micşora. Dar un alt semnal de alarmă este educaţia – fără o forţă de muncă educată şi o populaţie educată, nu putem merge prea departe ca economie şi ca ţară.”