Studiu Google: Instituţiile statului ar funcţiona mult mai eficient dacă ar folosi inteligenţa artificială

Inteligenţa artificială generativă are potenţialul de a spori eficienţa sectorului public din România şi a creşte calitatea serviciilor oferite, îmbunătăţind experienţa cetăţenilor în contact cu serviciile publice, reiese din studiul „Oportunitatea adoptării inteligenţei artificiale în administraţia publică din România”.

Raportul arată că mai mult de două treimi din posturile din administraţia publică românească ar putea beneficia de pe urma adoptării instrumentelor AI, în timp ce, în prezent, aproape un sfert din instituţiile publice din România au investit deja în soluţii AI.

Inteligenţa artificială generativă poate aduce beneficii la toate nivelurile administraţiei publice din România. Raportul estimează valoarea acestor beneficii la 660 milioane de euro, reprezentând potenţialul de creştere a valorii adăugate brute la finalul unei perioade de 10 ani. Acest potenţial poate fi atins în urma creşterilor de productivitate a muncii în sectorul public pe care le va aduce o adoptare pe scară largă a AI-ului, prin îmbunătăţirea calităţii şi vitezei serviciilor publice, precum şi realocarea de resurse către operaţiuni cu valoare ridicată.

Inteligenţa artificială are potenţialul de a îmbunătăţi majoritatea funcţiilor din administraţia publică, de la cele interne până la cele care interacţionează direct cu cetăţenii. AI poate îmbunătăţi serviciile pentru cetăţeni prin soluţii personalizate şi în timp real, poate eficientiza operaţiunile administrative prin creşterea acurateţei şi reducerea timpilor de procesare, şi poate oferi factorilor de decizie informaţii bazate pe date pentru a lua decizii mai rapide şi mai bine fundamentate.

69% dintre locurile de muncă din administraţia publică românească au potenţialul de a utiliza inteligenţa artificială generativă în operaţiunile derulate, ceea ce va creşte eficienţa şi va permite angajaţilor să se concentreze pe rezolvarea problemelor complexe, se arată în concluziile raportului. În plus, 8% dintre locurile de muncă pot beneficia de automatizarea prin AI a peste jumătate din sarcinile curente, eliberând astfel timp pentru activităţi cu valoare adăugată mai mare. În acelaşi timp, 24% dintre locurile de muncă din sectorul public, respectiv cele care implică în principal interacţiuni directe cu oamenii sau sarcini fizice, vor rămâne neschimbate din cauza potenţialului redus de utilizare a AI.

Studiul arată că o parte dintre angajaţii din administraţia publică din România folosesc inteligenţa artificială generativă, însă este mai mult o opţiune personală de utilizare a tehnologiei, întrucât adopţia la nivelul instituţiilor rămâne încă la un nivel incipient.

Datele unui sondaj făcut în rândul angajaţilor din administraţia publică din România indică faptul că 54% dintre ei folosesc instrumente AI, în timp ce doar 23% dintre instituţiile din instituţiile din care fac parte au investit în soluţii AI. Principalele bariere în adopţia inteligenţei artificiale, menţionate de către cei din sectorul public, sunt lipsa competenţelor în utilizarea instrumentelor AI, costul acestor instrumente şi îngrijorările privind securitatea.