Cum ar putea inteligenţa artificială să influenţeze evoluţia umană

Dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale ar putea influenţa evoluţia umană, schimbând trăsături precum comportamentele sociale, memoria şi dimensiunea creierului, potrivit biologului evoluţionist Rob Brooks.

Într-un articol publicat în The Quarterly Review of Biology, Brooks analizează cum AI ar putea altera mediul biologic, fizic şi social, afectând selecţia naturală.

Un exemplu interesant este comparaţia cu domesticirea lupilor. Acum 30.000 de ani, lupii mai puţin agresivi au fost acceptaţi de oameni, ceea ce a dus la domesticirea câinilor.

În mod similar, interacţiunea cu AI ar putea reduce nevoia de memorie autonomă, ceea ce ar putea duce la o diminuare a dimensiunii creierului uman, iar oamenii ar deveni mai dependenţi de AI pentru accesul la cunoştinţe.

O altă posibilitate este ca AI să afecteze comportamentele sociale. De exemplu, reţelele de socializare, iniţial utile pentru conectare, au devenit parţial parazitare, captând atenţia utilizatorilor şi reducând timpul pentru interacţiuni directe.

Dacă AI continuă să stimuleze emoţii negative sau să distorsioneze percepţia socială, oamenii ar putea evolua pentru a rezista acestor influenţe.

În plus, tehnologiile de „intimitate artificială” ar putea schimba relaţiile umane. Prieteniile virtuale şi interacţiunile cu AI ar putea diminua nevoia de companie umană, transformând oamenii în fiinţe solitare.

Deşi aceste scenarii sunt speculative, Brooks pune accent pe importanţa discuţiei despre modul în care AI ar putea redefini trăsăturile umane fundamentale şi, implicit, ceea ce înseamnă să fii om.