Furnizorii de gaze avertizează că regulile climatice ale UE pun în pericol securitatea energetică
Legea UE a metanului obligă toți importatorii de combustibili să țină evidența scurgerilor din lanțurile lor de aprovizionare. Metanul, principalul element din compoziția gazului natural, contribuie mult mai puternic la încălzirea globală decât dioxidul de carbon, de aceea reducerea lui este importantă pentru protejarea climei, scrie Financial Times.
Grupurile de mediu consideră măsurile UE ca fiind revoluționare în efortul de a limita emisiile de metan.
Avertismentul Eurogas: transporturile ar putea fi redirecționate
Însă industria petrolului și gazelor susține că va fi imposibil să respecte legea, deoarece aceasta cere companiilor să urmărească originea fiecărei molecule dintr-un transport.
De asemenea, nu este clar cum intenționează UE să verifice datele privind emisiile de metan furnizate și ce amenzi vor fi impuse importatorilor care nu respectă regulile. Legea prevede sancțiuni de până la 20% din cifra de afaceri globală a companiilor.
„Ne plângem de aceste lucruri practic încă din prima zi”, a declarat Andreas Guth, secretarul general al Eurogas, organizație care îi include printre membri pe BP, Shell și TotalEnergies.
Importatorii „ar putea decide să redirecționeze acele transporturi către alte piețe din afara UE” dacă nu se fac modificări „imediat”, a adăugat el.
Guth a avertizat că, dacă transporturile nu vor respecta noile reguli, Europa riscă să piardă avantajul prețurilor mai mici care ar putea apărea dintr-un surplus de gaze naturale lichefiate.
Aplicare completă din 2027, anul interdicției gazului rusesc
Parlamentarii europeni urmează să voteze săptămâna viitoare modificările la directiva privind lanțurile de aprovizionare.
Atât legea privind lanțurile de aprovizionare, cât și regulile privind emisiile de metan vor intra complet în vigoare în 2027, același an în care UE va introduce o interdicție totală asupra gazului rusesc.
Guth a spus că acest lucru ar putea pune în pericol securitatea energetică a blocului, prin alienarea furnizorilor alternativi, într-un moment în care UE va trebui să înlocuiască aproximativ 50 de miliarde de metri cubi din importurile rusești rămase.