Cum poate România ieși din criza energetică? Bolojan: „E nevoie de un pact politic” | Soluțiile propuse

După ședința de guvern de vineri, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă și ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei.

„Iar pentru a corecta aceste lucruri e nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervențiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată pentru că, ca să devină realitate, e nevoie de un pact politic, de o înțelegere politică care să fie menținută cel puțin pe parcursul câtorva ani de zile, în așa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.

Pentru ieșirea țării noastre din criza energetică, dar și pentru continuarea fiabilă a furnizării energiei electrice, cu respectarea reformei din PNRR privind Decarbonizarea, țara noastră adoptă o serie de măsuri, care cuprind investiții în infrastructura sistemului energetic precum lucrările de creștere a debitului Dunării, modernizarea hidrocentralelor, dar și noi reglementări în ceea ce-i privește pe prosumatori.

Creșterea debitului Dunării la Cernavodă

În contextul actualei crize energetice ce a dus la oprirea Reactorului 1 și 2 de la Cenavodă, Guvernul propune deblocarea proiectului Bala II, ce presupune creșterea debitului Dunării Vechi, pe brațul Bala, în zona Centralei Nucleare de la Cenavodă.

„Menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea Grupurilor 3 și 4 este o direcție strategică, dar pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu, ca să fie lucruri cât se poate declare și aprobați indicatorii tehnico-economici din 2024, care printre alte obiective urmărește și creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru Grupurile 1 și 2, ci și pentru 3 și 4”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan. 

Șeful guvernului interimar a mai precizat că proiectul înseamnă „2-3 ani de lucru serios” și trebuie asigurat indiferent de cine va fi premier sau ministru al Transporturilor.

Investiții la Iernut și Mintia

Bolojan a mai anunțat și că guvernul va acorda investiții pentru producția de energie în bandă. 

„Sunt două investiții, una de stat, una privată, importante. E vorba de cele două centrale de la Iernut și de la Mintia. Am convenit cu directorii Romgaz ca la sfârșitul acestui an această centrală de la Iernut să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, treptat. Am convenit cu cei doi furnizori importanți, Transgaz – care asigură gazul și transelectrica care asigură livrarea din centrală a energiei către consumatori”, a declarat premierul interimar. 

Acesta a precizat că cele două centrale au o putere importantă care, în producție normală, va depăși 1500 MW și practic reprezintă peste 20% din energia necesară Sistemului Energetic Național.

Potrivit premierului interimar, toate proiectele care țin de centrale pe gaz de asemenea trebuie susținute în așa fel încât în orele de seară, atunci când este nevoie de energie, să existe producători care pot intra în producție, sau în perioada rece de iarnă când sprijinul lor este vital.

O altă direcție este creșterea capacităților de stocare. 

„Avem deci un deficit de stocare și în această perioadă am luat măsuri ca două scheme pentru a susține stocarea, să intre în accesare. Este vorba de schema pe care Ministerul Mediului o va definitiva săptămâna viitoare prin AFM. Sunt la dispoziție 80 de milioane de euro pentru a susține stocarea.

De asemenea, schema pe care am semnat-o la sfârșitul lunii trecute și în această dimineață am aprobat ghidul de finanțare, iar proiectele se vor putea depune prin Fondul de Modernizare, aici având o sumă dublă la dispoziție față de Ministerul Mediului, în așa fel încât să se finanțeze exclusiv capacitățile de stocare”, a declarat Ilie Bolojan. 

Hibridizarea centralelor

Potrivit anunțului de Bolojan, hidrocentralele din țară vor trece într-o etapă de hibridizare, ce presupune montarea capacităților de stocare, pentru stocarea surplusului de energie:

„De asemenea, discuția pe care am avut-o în primăvară legat de necesitatea de a crește investițiile companiilor de stat se dovedește corectă și solicitarea pe care Ministerul Energiei, în calitate de acționar principal la Hidroelectrica, ca în planul de investiții în următorii de ani de zile să figureze hibridizarea hidrocentralelor din România, adică montarea de capacități de stocare, pentru că au deja avizul de racordare aprobat, au capacități mai mari decât produc, pot să o facă imediat, și faptul că această decizie a fost aprobată de AGA garantează că managementul hidroelectrica o va pune în practică în 2027 și 2028 și vom avea 1.500 MW de stocare pe care, dacă i-am avea astăzi, i-am putea folosi în orele de seară”, a declarat Ilie Bolojan. 

Prosumatorii și injectarea energiei în sistem

Potrivit lui Ilie Bolojan, în țara noastră există 350.000 de prosumatori, adică firme sau consumatori care au sisteme de producere a energiei, cum ar fi panourile fotovoltaice. Cu toate acestea, doar o treime din ei au și instalații de stocare a energiei electrice.

„Fotovoltaicul, știți foarte bine, generează o producție mare în orele de prânz și o producție redusă dimineața sau seara când avem un consum însă energetic mare, ceea ce înseamnă volatilitate și dezechilibre. Și reglementările pe care trebuie să le adoptăm, consider că trebuie să fie de natură, a nu mai permite, ca în viitor, să instalezi instalații fotovoltaice și să-i injectezi în sistem, fără să ai și stocarea asigurată”, a declarat Ilie Bolojan. 

Acesta precizează că este nevoie ca bateriile și invertoarele (ce formează componentele panourilor fotovoltaice), să intre într-o formulă de dispecializare, pentru a permite furnizorilor și operatorilor de energie să folosească cât mai bine capacitățile.

De asemenea, în ceea ce îi privește pe prosumatori, aceștia trebuie stimulați să crească gradul de autoconsum, mai ales în orele de seară, dar și susținuți, acolo unde este posibil, să-și instaleze capacități de stocare.