Proiectul care va duce la creșterea nivelului Dunării pe brațul Bala, scos de la sertar. Ilie Bolojan: O consider o lucrare strategică și trebuie să o punem în practică cât mai repede posibil

Ilie Bolojan a anunțat că vineri dimineață a avut loc prima ședință comitetului interministerial format din experți de la toate autoritățile implicate, care au ca obiectiv principal să verifice încă o dată și să actualizeze proiectul care vizează lucrările pe brațul Bala al Dunării, de unde se alimentează pentru răcirea instalațiilor și centrala de la Cernavodă, ale căror reactoare au fost închise, pe 28 iulie și 13 august, din cauza nivelul extrem de scăzut al fluviului.

• Este vorba de proiectul despre care Ilie Bolojan spunea încă din 31 iulie, după oprirea primei unități de la Cernavodă, că a vorbit cu ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, ca acesta să dispună scoaterea lui de la sertar, după ce fusese pus pe pauză în ultimii ani.
• Despre stadiul demersurilor în cazul acestui proiect, inclusiv actualizarea indicatorilor tehnico-economici, reporterul Mediafax a transmis, miercuri, solicitări oficiale atât la Ministerul Transporturilor, titularul proiectului, cât și direct pe adresa beneficiarului, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, aflat sub umbrela instituției condusă în prezent interimar de Radu Miruță.
• Potrivit datelor oficiale, proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre” a fost aprobat la finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021 – 2027, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii și are deja o serie de avize.
• Prin HG nr. 1.079/04.09.2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii care este de utilitate publică şi interes naţional. Printr beneficiile indirecte ale proiectului se menționează concret: „asigurarea debitului minim de apă pentru răcirea a 4 reactoare la centrala nucleară de la CNE Cernavodă, cu asigurare de peste 97% (asigurarea normată de 97%, reprezintă condiția pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4)”.
• Valoarea totală a investiției, inclusiv TVA (în prețuri valabile la data de 21.02.2023, 1 euro = 4,9193 lei) este de 1.020.762.000 lei, potrivit actului normativ citat.
• Conform proiectului actual, perioada de implementare este de 60 luni, din care 12 luni durata de proiectare și 48 luni durata de execuție lucrări. Perioada de garanție a lucrărilor este de 36 luni.

Care sunt pașii

„Un element important este legat de producția pe nuclear și vedem ceea ce a însemnat să nu ai un debit de apă suficient la Cernavodă care să asigure răcirea centralei. Și deci menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea grupurilor 3 și 4 este o direcție strategică, dar pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de opt ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu, lucruri cât se poate de clare. Și aprobați indicatorii tehnico-economici din 2024, care printre alte obiective urmărește și creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru grupurile 1 și 2, ci și pentru 3 și 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4 dacă această lucrare nu este realizată”, a declarat Ilie Bolojan.

„Și în această dimineață, la ora 10, a fost prima ședință acestui comitet interministerial format din experți de la toate autoritățile implicate, care au ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect, car,e subliniez, este gata, să verifice dacă datele pe care s-a bazat proiectarea sunt conforme cu cele de astăzi, pentru că au fost începute în urmă cu 10 ani de zile, și în condițiile în care aceste date sunt fezabile, în condițiile în care experții confirmă că soluțiile propuse vor da rezultatele estimate prin acest studiu de fezabilitate, să actualizăm indicatorii tehnico-economici, să-i reaprobăm din nou, așa cum prevede legea și să demărăm cât mai repede posibil, prin Administrația Dunărea de Jos, cu sediul de la Galați, prin Ministerul Transporturilor, care este instituția care coordonează această regie, proiectarea și execuția în așa fel încât să putem realiza proiectul tehnic și apoi să începem lucrările, pentru a avea apa nu prin improvizații pe care le putem sau nu le putem pune în practică, ci prin proiecte serioase”, a subliniat premierul interimar.

Potrivit lui Ilie Bolojan, finanțarea ar urma să fie asigurată asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat.

„Pentru asta înseamnă 2-3 ani de zile de lucru serios și asta trebuie asigurat indiferent cine este premierul României, Ministrul Transporturilor sau Ministrul de Finanțe și asigurarea finanțării acestei lucrări trebuie făcută din bugetul național. De ce? Pentru că Ministerul Transporturilor și-a supracontractat cu aproximativ 300% proiectele pe care le are pe fonduri europene, deci oricum am luat-o, diferența este asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat. Deci această lucrare o consider că este strategică și trebuie să o punem în practică cât mai repede posibil”, a declarat Ilie Bolojan.

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor, prima dată în 23 de ani din acestă cauză.

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

România este în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.