ZF: De ce nu fac PNL şi PSD front comun pentru susţinerea taxei pe cifra de afaceri?

Pe de-o parte, liderii celor două partide, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, spun că trebuie rezolvate cerinţele din PNRR, dar pe de altă parte nicio parte nu îşi asumă, concret, susţinerea micilor întreprinzători sau scăderea pragurilor.

Cum poate România să susţină în faţa Comisiei Europene sprijinul pentru antreprenorii mici?

Antreprenoriatul este încă la început în România, chiar dacă este în plin avânt, iar creşterea taxelor pentru micii întreprinzători ridică problema susţi­nerii antreprenorilor mici, la început de drum, care nu au capitalul şi puterea de investiţii a companiilor mari.

Ionuţ Popescu, care are un centru de echitaţie în Dâmboviţa, spune că deja a trecut la impozitul pe profit din 2024 şi, deşi nu are venituri mai mari, plăteşte mult mai multe taxe.

„Noi am trecut deja la impozit pe profit şi diferenţa este semnificativă. Nu am ajuns să avem o cifră de afaceri mai mare, doar ne-au crescut taxele. Situaţia nu este deloc roz pentru noi. Să existe un regim de impozitare mai accesibil pentru micii întreprinzători este foarte valoros. Pe de altă parte, înţelegem şi problema guvernului, pentru că tot companiile mari au abuzat. Tot cei mari au profitat în realitate de regimul ăsta de taxe. Guvernul nu are capacitatea să se ocupe cu adevărat, să îi protejeze pe cei la început de drum şi care vor să facă treabă“, spune el pentru ZF.

În acest moment sunt peste 400.000 de microîntreprinderi care au afaceri mai mici de 500.000 de euro, care generează afaceri de 70-80 mld. lei pe an şi angajează spre 2 milioane de salariaţi.

Practic, peste 70% din companiile active din România fac parte din sfera microîntre­prinderilor, ele fiind, de altfel, şi cele mai fragile la şocuri fiscale sau la crize.

Guvernul a trimis către Bruxelles şi a agreat un plan de reducerea defici­tului bugetar pe o perioadă de şapte ani. Printre măsurile menţionate se numără şi scăderea pragului pentru impozitarea microîntre­prinderilor, dar nu este specificat exact ritmul de scădere. Ce ar însemna impozite mai mari pentru micii întreprinzători?

Microîntreprinderile au acum un impozit pe cifra de afaceri de 1% dacă au afaceri sub 60.000 de euro anual sau de 3% dacă au afaceri între 60.000 şi 500.000 de euro pe an.

Discuţia dintre PSD şi PNL pe regimul microîntreprinderilor vine în contextul în care scăderea pragurilor pentru microîntreprinderi era cuprinsă în PNRR şi o condiţie pentru o parte din sumele din cererea de plată numărul trei. Pe de altă parte, scăderea pragului la microîntreprinderi a devenit un angajament şi în planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, spune că scăderea pragului a fost asumată în PNRR inclusiv de PNL, când a fost conceput PNRR, în 2021. De cealaltă parte, Nicolae Ciucă, liderul liberal, dă vina pe PSD pentru nerealizarea reformelor. Întrebat însă ce vrea să facă în legătură cu reducerea plafoanelor la microîntreprinderi, el a răspuns:

„Şi acum ne opunem coborârii pragului. Este vorba de pierderea unui procent din banii alocaţi jalonului respectiv şi trebuie să vedem care sunt efectele. Putem să ne permitem să pierdem o parte din bani sau putem să pierdem foarte mulţi bani ajungând să se dizolve foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii“, a spus Ciucă.

Nici în PNRR şi nici în planul fiscal prezentat de guvern la Bruxelles nu sunt ţinte clare de reducere a pragului pentru microîntreprinderi. În PNRR se vorbeşte despre reducerea graduală a companiilor cu regim fiscal redus, începând cu 2022. Or, în România a scăzut la jumătate acest număr, de la 900.000 la final de 2022, la circa 410.000 la jumătatea lui 2024. Scăderea cea mai mare a venit după reducerea pragului de la afaceri de 1 mil. euro la 500.000 euro, începând cu 2023.

Cu toate acestea, nu se văd încasări mai mari din impozitul pe profit în 2024 din aceste măsuri. Spre exemplu, ZF a scris la începutul lunii septembrie că aproape toată creşterea din încasările de impozit pe profit ale guvernului a venit din taxa suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor mari şi a băncilor. Întreprinderile mici şi mijlocii, chiar dacă au venituri mai mici decât marile companii multinaţionale, sunt coloana vertebrală a econo­miei României şi cele mai sensibile la şo­curi, ele fiind primele „măturate“ în orice criză. O companie mare are, de obicei, de unde reduce din costuri în vremuri de criză, de la bugete de marketing, la angajări sau bugete de investiţii, pârghii pe care cei mai mulţi întreprinzători mici nu le au.

Costin Bădilă, fondatorul producă­torului de bere artizanală AuGustA, care a investit un milion de euro în fabrica de la Avrig, spune că problema susţinerii micilor întreprin­zători merge mai departe de impozitare.

„Fiecare companie are specificul şi nevoile ei. Eu am fost până acum la micro şi mi-am dat seama că începând de anul viitor este mai avantajos să trec pe impozitul pe profit.“

„Cred că problema are un răspuns mai complex şi ar trebui inclusiv codul fiscal să fie restructurat pentru a ajuta firmele care sunt în demaraj. Noi, indiferent pe ce palier ne situăm, avem aceleaşi obligaţii. În industria berii eu am aceleaşi reguli de respectat ca şi Heineken. Nu accizele ne omoară, ci toată stufoşenia, în care o companie care are un angajat sau doi, cum sunt eu, trebuie să joace cu aceleaşi reguli. E nevoie de o decizie strategică pentru susţinerea micilor întreprinzătoriî, spune el.

Cum arată acum regimul microîntreprinderilor

Microîntreprinderile au două cote de impozitare:

♦ 1% pe venituri pentru microîntreprinderile care au venituri mai mici de 60.000 euro şi nu activează în domeniul IT/medical/HoReCa/juridic

♦ 3% pe venituri pentru microîntreprinderi cu venituri de 60.000-500.000 euro.

Condiţii pentru încadrarea la microîntreprinderi:

♦ să aibă un salariat cu normă întreagă

♦ veniturile din consultanţă să fie de sub 20% din cifra de afaceri;

♦ cifra de afaceri să fie de sub 500.000 euro;

♦ asociaţii să nu aibă deţineri de cel puţin 25% în mai mult de 3 microîntreprinderi.

Care sunt măsurile pe care guvernul ar urma să le ia pentru reducerea deficitului bugetar de la 7,9% din PIB la sub 3%:

Măsuri pe venituri:

♦ Implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală (eliminarea excepţiilor fiscale, digitalizarea vămilor);

♦ Implementarea măsurilor pentru o mai bună colectare a veniturilor bugetare;

♦ Creşterea redevenţelor;

♦ Operaţionalizarea Neptun Deep şi încasarea redevenţelor.

Măsuri pe cheltuieli:

♦ Reducerea graduală ca procent în PIB a cheltuielilor de personal de la nivelul de 9,3% din PIB la 8,3%;

♦ Scăderea graduală a plafoanelor pentru regimul microîntreprinderilor;

♦ Menţinerea unei ponderi de aproximativ 5% din PIB a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile;

♦ Reducerea ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială de la 12,7% din PIB în anul 2025 la 10,7% din PIB în anul 2031;

♦ Creşterea ponderii cheltuielilor cu investiţiile în PIB la 7,8% din PIB în anul 2025, la 7,7% din PIB în anul 2026 şi 6,5% în PIB în anul 2027 urmată de o menţinere a ponderii în PIB a cheltuielilor de peste 5%, ţinând cont că din anul 2027 se termină perioada implementării PNRR.