Promisiunea de mediu de care doi dintre candidaţii în cursa prezidenţială vor trebui să-şi aducă aminte dacă vor ajunge la Cotroceni

La Marcel Ciolacu, centurile verzi se regăsesc în capitolul intitulat „Un viitor sustenabil începe cu protejarea mediului, subcapitolul “Semnarea Memorandumului pentru Centura verde a Bucureştiului şi asumarea construirii centurilor verzi pentru toate oraşele din România”:

„Mi-am asumat în iunie 2024 semnarea Memorandumului pentru protejarea pădurilor din Ilfov şi crearea Centurii verzi a Bucureştiului şi am pus bazele creării centurilor verzi pentru oraşele din România.

Este un document de angajare a colaborării, pentru binele şi sănătatea locuitorilor capitalei României şi a celor din judeţul Ilfov, cu asumare de replicare la nivel naţional.

Semnarea acestui Memorandum demonstrează susţinerea protejării pădurilor din jurul Capitalei. Este primul angajament politic de protejare a unei păduri existente, de creare a unei centuri verzi şi de multiplicare a acestui demers la nivel naţional, pe modelul Statelor Membre ale UE.

Urmează introducerea şi aprobarea amendamentelor necesare ducerii la îndeplinire a  demers în noua Lege a Codului silvic, aflată în procedură parlamentară de adoptare, având ca termen decembrie 2024”.

De asemenea, Nicolae Ciucă a inclus centurile verzi în programul său prezidenţial lansat pe 23 octombrie, în capitolul „Siguranţa energetică şi de mediu”:

„Este necesară promovarea unei strategii unitare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice şi impactului acestora în societate. Avem nevoie de un plan de combatere a deşertificării printr-o politică susţinută de reîmpădurire, asociat unei politici de folosire raţională şi eficientă a apei pentru creşterea rezilienţei în faţa schimbărilor climatice.

Ca preşedinte al României voi coordona un grup de lucru pe probleme de mediu, însărcinat să elaboreze această strategie şi să gândească un set de măsuri.

Grupul de lucru va fi preocupat de creşterea gradului de refolosire a materiilor prime, de creşterea calităţii aerului în mediul urban prin politici de reducere a poluării şi crearea de centuri verzi în jurul aglomerărilor urbane, precum şi de creşterea rezilienţei populaţiei în faţa schimbărilor climatice şi a dezastrelor naturale”.

Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde, stă cu ochii pe cei doi candidaţi: „Faptul că centurile verzi au fost asumate public de doi candidaţi ca parte a programelor lor de ţară pentru alegerile prezidenţiale arată relevanţa şi importanţa acestui proiect.

Centurile verzi sunt parte concretă a soluţiei înspre a avea oraşe mai sănătoase şi mai rezilienţe climatic şi, implicit, oameni mai fericiţi. După cum ştiţi cu toţii eu sunt apolitic, iar unul dintre rolurile mele şi ale platformei pe care am fondat-o este de a aduce politicul la aceeaşi masă, indiferent de partid, de aduce laolaltă şi instituţiile şi societatea civilă, pentru că soluţia nu se regăseşte într-un singur loc ci, în parte, este la fiecare dintre noi.

Eu cred în această colaborare realizată pentru binele nostru cel mai înalt. Invitaţii pentru asumarea centurilor verzi ca parte a unui program de ţară pentru România au fost lansate şi către alţi candidaţi, dintre care încă doi au acceptat deja şi probabil, în următoarele zile, vom avea şi anunţul lor public”.

Alături de preşedinţii celorlalte principale partide politice, ministrul mediului, primarul capitalei şi preşedintele consiliului judeţean Ilfov, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă sunt semnatarii Memorandum-ului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor propus de către Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

Documentul, în şapte puncte, conţine amendamentele ce sunt deja parte din noul cod silvic adoptat de către Senat în primăvară şi care urmează a fi adoptat de către Camera Deputaţilor, forul decizional, în sesiunea parlamentară din această toamnă.

Aceste amendamente sunt menite să protejeze pădurile din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi. De asemenea, semnarea lui presupune şi crearea de centuri verzi în celelalte zone periurbane, cât şi soluţii atât la poluarea din Bucureşti şi judeţ, dar şi la cea din restul ţării”.

Invitat să vorbească despre centurile verzi la evenimentul de lansare a programului de ţară al lui Marcel Ciolacu, Alex Găvan a subliniat în discursul său:

“În contextul poluării dramatice din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţarii cât şi al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei şi a altor zone periurbane, am creat Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde. Ea reuneşte sub umbrela sa peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice. Un demers care a fost, este şi va rămâne apolitic.

Platforma oferă cadrul sănătos, neutru şi incluziv unde politicul, autorităţile, instituţiile executive, mediul de afaceri şi societatea civilă colaborează eficient spre binele nostru, al tuturor. Astfel, după o asumare politică şi administrativă fără precedent în România prin semnarea Memorandum-ului pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor, iată, am ajuns împreună în punctul în care Centura Verde Bucureşti-Ilfov şi crearea de centuri verzi la nivel naţional sunt asumate public, astăzi, pentru prima oară, ca pilon al unui program de ţară.

Pentru că ele sunt plămânii verzi ai oraşelor noastre, aparatele naturale de aer condiţionat ale zonelor urbane şi periurbane. Componente esenţiale şi concrete ale unui proiect de sănătate publică care contribuie la atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi reduce poluarea, aşa cum experienţa de la nivel internaţional a dovedit-o deja.

Succesul unei guvernări, al unui mandat, se măsoară prin numărul de reforme duse la bun sfârşit. În România, avem nevoie şi de o reformă a conştiinţei privind mediul. Iar aceasta îşi poate găsi manifestarea doar în proiecte concrete, cu impact sistemic.

Pentru că dacă acum nu realizăm această reformă, viitorul ne-o va impune oricum, la un cost de sănătate, economic, ecologic şi etic înmiit. Găsesc necesar şi firesc ca centurile verzi să se
regăsească în programele de ţară ale tuturor candidaţilor la prezidenţiale”.

Întreg discursul se regăseşte aici: