Tinerii votează cu AUR și SENS, iar cei peste 60 de ani cu PSD. Situația pe grupe de vârstă

Se pare că două realități românești distincte coexistă cu dificultate tot mai mare în cadrul aceluiași sistem electoral. Cel mai nou sondaj indică o separare pronunțată între persoanele sub 30 de ani și valorile și preferințele de vot ale celor mai în vârstă. O majoritate substanțială a acestei categorii demografice, aproape două treimi, și-a exprimat intenția de a vota pentru AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%). Acest model de vot reflectă o combinație de protest, dorință de schimbare și o neîncredere profundă în instituțiile politice tradiționale.

În schimb, persoanele cu vârsta peste 60 de ani demonstrează o loialitate continuă față de Partidul Social Democrat (PSD) (38%), un partid adesea considerat un garant al stabilității și al bunăstării sociale. Sociologul Remus Ștefureac interpretează această polarizare demografică ca o dovadă a „unei fracturi de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite”.

Aceste constatări indică o criză a reprezentării politice tradiționale, dar sugerează și o transformare fundamentală a comportamentului electoral. Generațiile mai tinere par mai puțin receptive la mesajele partidelor consacrate, preferând în schimb formațiuni mai noi sau mai radicale, care promit o reformă completă a sistemului existent.

În timp ce electoratul activ (cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani) consolidează poziția AUR ca principală forță antisistem, cu o intenție de vot de 50%, apariția noilor generații introduce un element neașteptat. Ascensiunea SENS, o mișcare neparlamentară, ca a doua entitate politică cea mai populară în rândul tinerilor, este o evoluție notabilă în ecuația politică națională.

Pe măsură ce aceste diferențe generaționale se intensifică, România se îndreaptă spre o confruntare seiroasă de perspective, în care problemele economice, de identitate și culturale se întrepătrund într-o competiție pentru semnificație și reprezentare.