Războiul din Ucraina, ziua 843. Începe summitul de pace din Elveţia privind Ucraina / China îndeamnă Ucraina şi Rusia să iniţieze negocieri de pace / ISW: Propunerea „absurdă” de pace a lui Putin, o „încercare goală de a seduce Occidentul”

UPDATE ISW: Propunerea „absurdă” de pace a lui Putin, o „încercare goală de a seduce Occidentul”

Pretinsul interes al lui Vladimir Putin pentru negocierile de pace este o încercare goală de a “seduce” Occidentul, spun analiştii de război.

“Ultimatumurile sale absurde” fac parte dintr-o campanie de sabotare a conferinţei de pace din Elveţia şi de inducere în eroare a aliaţilor Kievului pentru a permite încălcarea suveranităţii Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News.

Aşa-zisul plan de pace al liderului rus includea ca Ucraina să cedeze aproape 20% din teritoriul său şi să renunţe la aspiraţiile sale de a adera la NATO, iar Occidentul să ridice toate sancţiunile şi să recunoască o parte a Ucrainei ca fiind rusă.

“Kremlinul nu este interesat de negocieri de bună credinţă cu Ucraina şi doar îşi preface interesul pentru negocieri ca parte a unui efort informaţional mai amplu, menit să convingă Occidentul să facă în mod preventiv concesii care încalcă suveranitatea Ucrainei”, a declarat ISW.

UPDATE Marea Britanie, SUA şi Germania, printre naţiunile care susţin armistiţiul global al conflictului olimpic

G7 a sprijinit în unanimitate o propunere franceză de a solicita un armistiţiu global în timpul Jocurilor Olimpice, afirmă premierul italian.

Parisul va găzdui Jocurile între 26 iulie şi 11 august, urmate de Jocurile Paralimpice între 28 august şi 8 septembrie, iar preşedintele francez Emmanuel Macron face presiuni pentru pauze temporare în Ucraina, Orientul Mijlociu şi Sudan.

Liderii G7 au îndemnat “toate ţările să respecte armistiţiul olimpic în mod individual şi colectiv”, se arată în declaraţia lor.

UPDATE Olaf Scholz, la summitul de la Elveţia: Planul de pace al lui Putin “nu este serios”

Liderii G7 nu au discutat propunerile lui Vladimir Putin pentru pacea din Ucraina, deoarece toată lumea ştia că nu sunt serioase, a declarat Olaf Scholz cu puţin timp înainte de a pleca în Elveţia pentru summitul de pace privind Ucraina, notează The Guardian.

Cancelarul german a declarat că propunerile lui Putin – ca Ucraina să renunţe la patru provincii pe care Rusia le revendică, să înceteze luptele şi să renunţe la ambiţia de a deveni membră a NATO – au fost menite doar să distragă atenţia de la conferinţă.

UPDATE Rusia a suferit 4.000 de victime într-o lună de lupte în ofensiva de la Harkov, susţine Ucraina

Forţele ruse au înregistrat aproximativ 4.000 de morţi sau răniţi în timpul ofensivei lor în nordul regiunii Harkov, între 10 mai şi 10 iunie, a declarat grupul de forţe ucrainene Khortytsia la 14 iunie.

UPDATE Atacurile ruseşti avariază instalaţiile energetice, provocând un deficit de energie, afirmă Ministerul Energiei

Atacurile au provocat un deficit în alimentarea cu energie electrică a ţării, necesitând devierea de energie electrică suplimentară din Polonia.

UPDATE Cel puţin 70 de drone au fost folosite în atacul asupra bazei aeriene ruseşti de la Morozovsk, confirmă Budanov

Guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a declarat cu o zi înainte că unităţile ruse de apărare aeriană s-au confruntat cu un “atac în masă” de drone, care a provocat un incendiu şi întreruperi în alimentarea cu energie electrică locală.

Ucraina speră ca summitul să abordeze mai multe probleme-cheie, cum ar fi securitatea energetică, schimbul de prizonieri, întoarcerea copiilor deportaţi, securitatea alimentară globală şi alte subiecte.

UPDATE China îndeamnă Ucraina şi Rusia să iniţieze negocieri de pace în contextul manevrelor diplomatice globale

UPDATE Un atac rusesc în regiunea Sumî a ucis un om şi a rănit 7 persoane

Forţele ruse au lansat un atac asupra a opt comunităţi din regiunea Sumî pe 14 iunie, soldat cu moartea unui civil şi rănirea altor şapte, conform Administraţiei Militare a regiunii Sumî.

UPDATE Comisar UE: UE va egala capacitatea de producţie de muniţie a Rusiei în 2025

Uniunea Europeană şi-a accelerat producţia de proiectile şi va atinge capacitatea de producţie a Rusiei în 2025, a declarat Comisarul pentru Piaţa Internă a UE, Thierry Breton, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri franceze La Tribune pe 14 iunie.

UPDATE Ambasadorii UE deschid calea pentru negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova

Ambasadorii UE au dat undă verde pentru a iniţia negocieri de aderare cu Ucraina pe 25 iunie. Cadrul pentru aceste discuţii, precum şi pentru Moldova, a fost aprobat, conform anunţului preşedinţiei belgiene a Consiliului UE din 14 iunie.

UPDATE G7 avertizează Rusia împotriva utilizării armelor nucleare în Ucraina

Pe 14 iunie, Grupul celor Şapte (G7) a emis un avertisment ferm către Rusia, condamnând orice potenţială utilizare a armelor nucleare în conflictul său continuu cu Ucraina. Această declaraţie a fost făcută la încheierea summitului G7 din Italia, subliniind poziţia colectivă a blocului împotriva „retoricii nucleare iresponsabile şi ameninţătoare” a Rusiei.

 

Format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi SUA, împreună cu UE, G7 şi-a exprimat îngrijorarea profundă faţă de ameninţările nucleare provocatoare ale Rusiei şi tacticile sale de intimidare strategică. De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a lansat în mod repetat ameninţări nucleare împotriva Ucrainei şi a naţiunilor occidentale. Totuşi, aceste ameninţări nu s-au concretizat în utilizarea efectivă a arsenalului nuclear.

 

Ca răspuns la ceea ce a descris drept „declaraţii provocatoare” din partea Occidentului, Ministerul Apărării din Rusia a anunţat, în luna mai, planuri de a exersa utilizarea armelor nucleare tactice. În plus, anunţul recent al Rusiei privind desfăşurarea de arme nucleare în Belarus a fost perceput ca o escaladare suplimentară a strategiei sale de intimidare. Pe 10 iunie, Belarus a declarat că va participa la a doua etapă a exerciţiilor ruseşti care simulează lansarea de arme nucleare tactice.

 

Declaraţia G7 a abordat, de asemenea, preocupările legate de China şi alte ţări terţe care oferă suport material eforturilor de război ale Rusiei. G7 s-a angajat să continue sancţionarea entităţilor din aceste ţări care asistă Rusia în achiziţionarea de articole pentru baza sa industrială de apărare. Grupul a cerut Chinei să înceteze transferul de materiale cu dublă utilizare, inclusiv componente şi echipamente pentru sectorul de apărare al Rusiei, care a întărit semnificativ complexul militar-industrial al Rusiei.

 

Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a identificat China ca un principal contributor la capabilităţile militare ale Rusiei, subliniind necesitatea ca China să înceteze sprijinul agresiunii Rusiei. Deşi G7 urmăreşte relaţii constructive cu China, grupul rămâne profund îngrijorat de sprijinul Beijingului pentru Moscova şi îndeamnă China să-şi folosească influenţa pentru a opri agresiunea militară a Rusiei.

 

În plus, G7 a făcut apel la toate naţiunile să respecte armistiţiul olimpic în mod individual şi colectiv, o tradiţie antică greacă care promovează pacea în timpul Jocurilor Olimpice şi asigură trecerea în siguranţă a sportivilor, pledând astfel pentru încetarea ostilităţilor.

 

Acest avertisment al G7 subliniază poziţia unitară a comunităţii internaţionale împotriva escaladării ameninţărilor nucleare şi evidenţiază tensiunile geopolitice mai largi care influenţează conflictul din Ucraina.

 

UPDATE Putin susţine că Rusia are aproape 700.000 de soldaţi mobilizaţi în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat pe 14 iunie, în timpul unui eveniment public cu militari ruşi, că aproape 700.000 de soldaţi ruşi sunt în prezent desfăşuraţi în conflictul din Ucraina.

UPDATE Fostul comandant NATO solicită ridicarea restricţiilor privind atacurile ucrainene în Rusia

Fostul comandant suprem al NATO în Europa, Wesley Clark, a cerut eliminarea limitărilor privind utilizarea de către Ucraina a armelor occidentale pentru a lovi ţinte adânc în interiorul Rusiei. În timpul Forumului pentru Securitatea Mării Negre din 14 iunie, Clark a subliniat necesitatea ca Ucraina să fie autorizată să lovească locaţii strategice, inclusiv centrale electrice, pentru a forţa Rusia să înceteze agresiunea.

 

În prezent, SUA permite Ucrainei să folosească lansatoare multiple de rachete HIMARS, rachete GMLRS şi artilerie pe teritoriile ruseşti apropiate de graniţa cu Ucraina, în special în apropiere de regiunile Harkov şi Sumî. Cu toate acestea, Washingtonul restricţionează utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune, cum ar fi ATACMS, pentru atacuri mai adânci în interiorul Rusiei.

 

Preşedintele Volodimir Zelenski a argumentat pentru ridicarea acestor restricţii, afirmând că aerodromurile aflate adânc în Rusia, folosite pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei, ar trebui ţintite pentru a proteja vieţile ucrainenilor. În ciuda acestui fapt, preşedintele SUA, Joe Biden, a menţinut că Kievului nu i se permite să desfăşoare atacuri de lungă durată pe locaţii ruseşti îndepărtate, precum Moscova. Apelul lui Clark subliniază dezbaterile continue privind amploarea sprijinului militar pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia.

 

Germania blochează aprobarea unui nou pachet de sancţiuni al Uniunii Europene (UE) împotriva industriei gazelor ruseşti

Germania a intervenit pentru a bloca aprobarea unui nou pachet de sancţiuni al Uniunii Europene (UE) împotriva industriei gazelor ruseşti, împiedicându-l să avanseze. Acest pachet a fost conceput pentru a interzice statelor membre UE re-exportul de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc din porturile UE şi finanţarea terminalelor de GNL planificate în regiunile Arctice şi Baltice.

 

Obiecţia Germaniei s-a concentrat pe o prevedere extinsă care ar obliga companiile europene să garanteze că clienţii lor nu revând mărfuri sancţionate către Rusia. Această măsură, care anterior acoperea doar arme de foc, echipamente militare şi articole cu dublă utilizare, s-ar aplica acum produselor civile non-dubla utilizare, cum ar fi substanţele chimice şi echipamentele de prelucrare a metalelor. Germania şi-a exprimat îngrijorarea că acest lucru ar putea afecta negativ întreprinderile mici.

Belgia a fost nevoită să împartă discuţiile despre noul pachet de sancţiuni în două discuţii separate din cauza opoziţiei Germaniei, care includea şi noi sancţiuni împotriva Belarusului. Atât Franţa, cât şi Germania s-au opus sancţiunilor UE împotriva Belarusului, care erau menite să închidă o lacună comercială ce permitea Rusiei să importe maşini de lux şi alte bunuri interzise fabricate în ţările occidentale.

Acest pachet de sancţiuni blocat ar fi reprezentat cea de-a 14-a rundă de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei de la invazia Ucrainei din februarie 2022. În ciuda intervenţiei sale, Germania a evoluat de la un aliat ezitant la al doilea cel mai mare donator militar al Ucrainei, după Statele Unite. Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz rămâne precaut în a furniza anumite capacităţi militare critice, cum ar fi rachetele Taurus cu rază lungă de acţiune.

Comisia Europeană negociază în prezent cu cancelaria germană în speranţa de a convinge Berlinul să ridice veto-ul şi să permită continuarea sancţiunilor. Aceste negocieri în curs evidenţiază complexitatea şi dezacordurile interne din cadrul UE cu privire la politica de sancţiuni şi echilibrul dintre impacturile economice şi strategiile geopolitice.