Franţa simulează apărarea României în faţa Rusiei. Dislocă în doar 10 zile mii de militari, blindate şi elicoptere. Va fi verificată funcţionarea Schengen-ului militar

Câteva mii de luptători, în jur de cincizeci de tancuri Leclerc, sute de vehicule de infanterie, zeci de obuziere grele CAESAR etc.: o brigadă de luptă va fi dislocată în decurs de 10 zile pe pământ românesc în aprilie anul viitor.

Neobişnuită, această performanţă de forţă se va baza pe Brigada a 7-a Blindată, o unitate axată pe flancul sud-estic al Europei, alternând cu Brigada a 2-a Blindată.

Brigada Centaur îşi va mobiliza toate resursele pentru a întări batalionul misiunii Eagle de la Cincu, dar nu numai, deoarece comandamentul studiază trimiterea simultană a unui subgrup aeromobil al aviaţiei uşoare a Armatei (ALAT). Condusă de Forţele Terestre (CTE), operaţiunea va fi, de asemenea, inter-aliată, cu un batalion belgian chemat să sprijine militarii francezi.

„Anul acesta va fi anul semnalizării strategice”, a declarat şeful Statului Major al Armatei, generalul Pierre Schill, la Lille, în timpul unei acţiuni publice. „Există pericol, există urgenţă. Există pericol pentru că ameninţările cu forţa sunt acolo”, a remarcat el de la postul de comandă al CTE îngropat sub districtul Kléber, repetând seria de crize cu care se confruntă Europa la graniţele sale estice şi sudice. „Armata mărşăluieşte în sunetul tunurilor” şi „tunurile răcnesc de cealaltă parte a Niprului”, a subliniat la rândul său generalul Betrand Toujouse, şeful Comandamentului Forţelor şi Operaţiunilor Terestre (CFOT) şi al CTE.

O provocare logistică pentru Franţa

Deoarece unităţile franceze nu trebuie să-şi demonstreze combativitatea, principalele provocări ale Primăverii Dacice se referă la comandă şi logistică. În acest scop, Franţa a dezvoltat un sistem de comandă specific flancului estic. Numit “Hydre”, acest instrument instalat într-un vehicul uşor se bazează pe hibridizarea comunicaţiilor pentru a garanta redundanţa şi alungirea reţelelor atât în voce, cât şi în date.

De ce să proiectezi o brigadă în 10 zile? Pentru că în faţa semnalelor şi a spectrului unui fapt împlinit, “reactivitatea este cheia”, asigură generalul Toujouse. Miza este mare atunci când ne concentrăm pe aspectul său material. De la Marea Baltică la Marea Neagră, „prima provocare a CTE este cea a logisticii”, notează generalul Pierre-Eric Guillot, comandantul PC Terre Europe şi adjunct al CFOT pentru operaţiunile terestre din Europa. În februarie 2022, trimiterea unui batalion de alertă în România a necesitat 20 de rotaţii ale aeronavelor An-124, trei rotaţii ale A330 MRTT şi trei rotaţii ale KC-130.

Aproximativ 500 de militari au fost trimişi în şapte zile. Cu un contingent de cel puţin zece ori mai mare pentru o perioadă abia prelungită, Primăvara Dacică anunţă o desfăşurare fără precedent a resurselor existente. Sute de vehicule blindate, câteva mii de militari şi echipamentele lor, stocuri de muniţie, alimente şi piese de schimb şi alte echipamente de sprijin vor trebui de data aceasta să fie trimise în cealaltă parte a continentului la sunetul unui fluier. Adică aproximativ 9.000 de metri liniari de flux logistic şi 1.500 de containere.

Din fericire, problema transportului a fost anticipată de mult timp. Pe partea franceză, experienţa din iarna anului 2022 a servit drept declanşator pentru a regândi mobilitatea militară şi a redescoperi anumite reflexe. A dispărut concentrarea doar pe reţeaua feroviară, transportul militar devine multimodal. Avioane, trenuri, drumuri, căi ferate şi rute maritime, nicio opţiune nu este exclusă de logisticienii capabili acum să ofere sprijin şi ajutor pentru 2.500 de luptători la fiecare patru luni, 500 de vehicule majore la fiecare 12 luni.

Un an de prezenţă consolidată pe flancul estic, ceea ce înseamnă în cele din urmă 46 de rotaţii aeriene, 35 de trenuri şi 25 de convoaie rutiere. Totul fără nicio problemă reală. Franţa nu este în război şi pe timp de pace, deşi relativă, ne permite să anticipăm întârzierile administrative şi obstacolele vamale rămase. Un confort de care comandanţii nu se lasă păcăliţi, obiectivul rămânând să realizeze cât mai repede acest “Schengen militar”, pentru care Europa a investit aproape 1,8 miliarde de euro în perioada 2021-2023.

Între dezbaterile europene şi cele purtate de ceva timp în NATO, „lucrurile se îmbunătăţesc treptat”, spune fericit generalul Toujouse. În esenţă, există doar câteva obstacole de depăşit în ceea ce priveşte standardele şi administraţia vamală. Acestea sunt blocaje vamale, cum ar fi ştampila rătăcită de pe un document care a forţat un tanc Leclerc să debarce dintr-un convoi feroviar. Există, de asemenea, mici probleme de infrastructură civilă neadecvată, cum ar fi podul românesc care a necesitat un ocol de două ore pentru convoaiele blindate franceze. Din nou, dialogul interaliat este central. Printre alte iniţiative, a fost creat un cerc pentru a se ocupa de coridoarele de consolidare din nordul Europei, un cerc care reuneşte Olanda, Germania şi Polonia. Alte lucrări se referă la un coridor stabilit prin Grecia, Bulgaria şi România. Ambele „sunt foarte interesante pentru noi”, subliniază generalul Toujouse.