Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova şi referendum pentru aderarea la UE. 30% dintre moldoveni au votat / Mai mulţi candidaţi la preşedinţia ţării au votat / Maia Sandu îndeamnă cetăţenii să iasă la vot

UPDATE Ora 13:45 30% dintre moldovenii cu drept de vot au ieşit la urne

La aproape 7 ore de la deschiderea secţiilor de votare, 30% dintre cetăţenii moldoveni cu drept de vot s-au prezentat la secţiile de votare. Astfel, aproape 850.000 de moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot, potrivit datelor afişate în timp real de CEC.

Femeile au ieşit în număr mai mare (53,6%), spre deosebire de bărbaţi (46,4%).

În continuare, persoanele vârstnice sunt cele care ies în număr mai mare la vot pe teritoriul ţării, în timp ce în străinătate, categoriile de vârstă 26-35 de ani şi 36-45 de ani şi-au exprimat mai mult opţiunea.

UPDATE Mesajul preşedintei Maia Sandu: Ieşiţi la vot

Actuala preşedintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un al doilea mandat, şi-a exprimat votul în jurul orei 11:00. La scurt timp după, ea a transmis un mesaj cetăţenilor moldoveni, fâcând un îndemn ca aceştia să iasă la vot.

„Dragi cetăţeni, ieşiţi la vot. În această duminică luăm două decizii importante pentru ţara noastră. Luaţi două buletine de vot. Votaţi la referendum şi alegeţi preşedintele ţării pentru următorii patru ani. Votul de la referendum ne va determina soarta pentru multe decenii înainte. Dragi cetăţeni din diaspora, ştiu că vă faceţi griji pentru oamenii dragi rămaşi acasă. Ieşiţi la vot pentru ca cei dragi de acasă să poată trăi în pace în continuare. Eu am votat pentru că moldovenii trebuie să-şi determine soarta, nu alţii, nu banii murdari, nu minciunile, ci voinţa poporului. Am votat pentru ca Moldova să se dezvolte în pace şi libertate, pentru ca Moldova să-şi poată construi viitorul pe care-l merită. Ieşiţi la vot! Votul fiecăruia este important, este cuvântul tău pentru soarta ta!”, a declarat şefa statului după şi-a exprimat dreptul la vot.

UPDATE Ora 12:00 Peste 570.000 de cetăţeni au fost la vot

Potrivit centralizării în timp real a voturilor, 570.000 de cetăţeni moldoveni şi-au exprimat opţiunea de vot, reprezentând 20,51%.

Categoriile de vârstă 56-65 de ani şi 66-75 de ani sunt cele care se prezintă în număr mare la vot. 

Pe de altă parte, în străinătate, aproape 52.000 de moldoveni au votat, persoanele din categoria de vârstă 36-45 de ani şi 46-55 de ani fiind cele care au exprimat cele mai multe voturi.

UPDATE 11:00 Ce candidaţi la preşedinţia Republicii Moldova au votat

Mai mulţi dintre candidaţii la preşedinţia Republicii Moldova s-au prezentat la urne pentru a-şi exercita dreptul. Printre aceştia se află Octavian Ţîcu, Ion Chicu, Renato Usatîi, Irina Vlah, Natalia Morari şi actuala preşedintă a ţării, Maia Sandu. 

UPDATE Ora 10:30 Peste 280.000 de moldoveni s-au prezentat la urne

Datele afişate în timp real de către Comisia Electorală Centrală arată că peste 280.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova s-au prezentat la secţiile de votare, reprezentând 10,34% din votanţi.

De asemenea, până la ora 10:00, 16.300 de alegători din străinătate şi-au exprimat votul pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea Republicii Moldova la UE.

UPDATE Ora 9:15 Peste 120.000 de cetăţeni au votat

Potrivit datelor afişate în timp real de către Comisia Electorală Centrală (CEC), peste 120.000 de alegători şi-au exprimat opţiunea de vot.

Prezenţa la urne, la ora 9:00, era de 4,62%.

UPDATE Ora 8:00 Prima moldoveancă din diaspora a călătorit 1300 de km pentru a vota

Ludmila Vizdoagă, o cetăţeană moldoveancă, stabilită de 19 ani în Coreea de Sud, a călătorit 1300 de km, până la Ambasada Republicii Moldova în Japonia, pentru a-şi exercita dreptul la vot, anunţă MAE, citat de Ziarul de Gardă. 

„Dedicarea ei ne aminteşte că fiecare vot contează, indiferent cât de departe ne aflăm. Moldova are nevoie de vocea fiecărui cetăţean, oriunde s-ar afla”, se arată în textul videoclipului publicat de Ambasada Moldvei în Japonia, în care Ludmila Vizdoagă îndeamnă cetăţenii moldoveni să iasă la vot. 

UPDATE 7:00 Start vot! Secţiile de votare s-au deschis

2.221 de secţii de votare au fost deschise în Republica Moldova pentru scrutinul din 20 octombrie. 

În străinătate sunt deschise 231 de secţii, cu 100 mai multe faţă de ultimul scrutin prezidenţial.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi astăzi la urne să îşi exprime votul pentru alegerea unui nou preşedinte al ţării.

Scrutinul este completat de organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei ţării, în cadrul căreia cetăţenii vor avea de răspuns la întrebarea „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00-21:00.

Asemenea alegerilor din România, tinerii din Republica Moldova, care au vârsta de cel puţin 18 ani – împlinită inclusiv în ziua alegerilor – au dreptul de a se prezenta la urne.

Documente necesare pentru a vota la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi la referendumul privind aderarea la UE

Autorităţile de la Chişinău au anunţat că pentru alegerile de duminică, 20 octombrie 2024, cetăţenii din ţară şi din străinătate se pot prezenta în secţiile de votare având unul dintre documentele următoare:

• „Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reşedinţa temporară a alegătorului pe teritoriul secţiei de votare”
• „Buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul sau reşedinţa temporară a titularului“
• „Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat”, potrivit autorităţilor de la Chişinău.

Secţii de votare în România

Pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi pentru referendumul privind aderarea la UE, autorităţile de la Chişinău au deschis 16 secţii de votare pentru cetăţenii moldoveni în România:

• Bucureşti (o secţie): incinta Autorităţii Electorale Permanente, str. Stavropoleos nr. 6
• Bucureşti (două secţii): incinta Autorităţii Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr. 1, sector 3
• Cluj-Napoca (două secţii): Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3
• Iaşi (o secţie): Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta nr. 30
• Iaşi (o secţie): Şcoala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 64
• Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39
• Sibiu: Şcoala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1
• Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12
• Craiova: Universitatea din Craiova, str. A.I.Cuza nr. 13
• Oradea: Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F, Corp A
• Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, str. Universităţii nr. 13
• Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr 158
• Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47
• Constanţa: Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124”.

11 candidaţi în cursa pentru fotoliul de la Chişinău

Pentru alegerile prezidenţiale s-au înscris 11 candidaţi.

Maia Sandu – actuala preşedintă a Republicii Moldova – se află pentru a treia oară într-un scrutin prezidenţial, după ce în 2016 s-a clasat pe locul al doilea, iar în 2020 a devenit prima femeie preşedinte din istoria ţării.

Ea candidează pentru un al doilea mandat prezidenţial şi este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

Alexandr Stoianoglo a fost, printre altele, procuror general al Republicii Moldova, iar la alegerile prezidenţiale de duminică va candida din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM).

Renato Usatîi candidează pentru a doua oară la alegerile prezidenţiale, din partea formaţiunii „Partidul Nostru”, pe care o conduce. În anul 2020, acesta s-a clasat pe al treilea loc şi a încurajat votanţii să o voteze pe Maia Sandu împotriva lui Igor Dodon.

În 20 octombrie, el candidează pentru fotoliul prezidenţial „pentru a o da jos pe Maia Sandu şi PAS”.

Vasile Tarlev – un alt candidat care se va afla pe lista de la alegerile prezidenţiale – a fost un premier comunist al ţării pentru două mandate. În 2016 a încercat pentru prima dată să candideze la alegerile prezidenţiale, însă candidatura i-a fost respinsă pe motivul necorespunderii documentelor prezentate.

În anul 2024 îşi anunţă revenirea în politică şi candidează din partea partidului „Viitorul Moldovei”, al cărui preşedinte este. Formaţiunea a fost numită anterior „Buceagul nostru” şi a fost înregistrată iniţial în Găgăuzia.

Irina Vlah are un parcurs politic bogat, fiind deputată în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, dar şi guvernatoare a regiunii Găgăuzia. Ea candidează independent pentru preşedinţia ţării.

Ion Chicu se află pe scena politică din Republica Moldova încă de dinainte de anul 2000, iar pe parcurs a fost premier al ţării, dar şi ministru de Finanţe. Orientarea sa politică a migrat de la dreapta la stânga de-a lungul timpului, iar la alegerile de duminică va candida din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei.

Andrei Năstase a fost primar general al Chişinăului şi ministru de Interne, iar la alegerile din 20 octombrie candidează ca independent.

Octavian Ţîcu este istoric şi fost boxer profesionist. El se află la a doua încercare în cursa pentru alegerile prezidenţiale şi este candidatul blocului politic „Împreună”.

Victoria Furtună este o fostă procuroare anticorupţie, iar în anul 2021 a candidat şi la funcţia de procuror general interimar. Aceasta a plecat din sistem şi şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova ca independentă.

Tudor Ulianovschi a avut un parcurs politic variat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. După o pauză în diplomaţie, acesta şi-a anunţat candidatura pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova ca independent.

Natalia Morari este o fostă jurnalistă, cunoscută pentru investigaţiile despre banii partidului de guvernământ din Rusia. Ea a fost expulzată din Rusia în 2008 şi şi-a continuat activitatea jurnalistică în Republica Moldova. A moderat mai multe emisiuni despre politică, iar la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, ea candidează independent.